Zapada din flaut

zapada din flaut de stefan dd

 

Autor: Ştefan Doroftei Doimăneanu

 

Te-ating pe cuvântul ce arde în flaut,
În tine alerg şi-n iarnă te caut,
Pe suflu depun frământarea-mi, de gheaţă
Ca fulgul de nea să prindă iar viaţă.

Portative în sloi se plimbă hoinare,
Furtuna din flaut mă face ninsoare
Şi ning pe silabe din note acute
Şi-n vifor îmi ard dureri nevăzute.

Privesc prin trecut şi-n nori mă topesc,
Pe stelele reci printre Urse plutesc,
În sunet se aprind făclii de speranţă
Şi gheata din noi încet se dezgheaţă.

Şi flautu-mi cerne silabe-nfocate,
Stârnesc avalanşe de doruri brodate,
Pe piscuri de gând de viscol ucise
Schiez prin tăceri şi visuri permise.

Şi-n mine se-adună nămeţi de iubire,
Fierbinţi se topesc în alba trezire,
Şi ţurţurul moare în glasul din clape
Şi-n mine te-aşezi şi-mi esti iar aproape.

 

Reclame

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.