Gandul

gandul de stefan doroftei doimaneanu

Gândul

Autor:Ştefan Doroftei Doimăneanu

Fiincă sunt un aiurit
Şi încerc să mă trezesc,
Dincolo de infinit
Strop de gând nu mai găsesc.

Caut şi tot răscolesc
Încărcându-mă cu zel
Labirint de nori găsesc
El se-ascunde, un mişel.

Vreau să-l prind într-un catren
Cu mult har şi cu umor,
Să dau drumul la antren
În idile şi-n amor.

Dar nu ştiu cum să încep
Fără el sunt îngrădit,
Nu pot strofa s-o concep
Nu sunt zeu, nu-s erudit.

El tăcut şi fără glas
Reaprinde galaxii
Fără să facă popas
Îmi provoacă ataxii.

Mă disperă permanent
Că nu pot să îl opresc…
El aleargă insolent
Prin imensul drum ceresc.

Iată că s-a reîntors
În modestul meu bordei,
Vrea să fie iară stors
De păreri şi de idei.

Imediat îi fac pe plac
Şi-l pictez în vers alert,
Scriu şi nu mă mai complac
În pretexte de expert.

 

 

 

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.