Tu ești dragostea ce-o vreau…

Tu ești dragostea ce-o vreau…

Autor: Lucia Steffens

Este un secret… prietenia noastră,
Şi te rog… spre mine, să îmi vii,
Să-mi dăruiești iar… zarea ce-a albastră,
Şi iubirea … cu dor, să o învii.

Că vreau să ştii, că te iubesc… aşa cum ştiu,
Şi că ţi-am pus… în inimă, iubirea pe vecie,
Tu eşti scânteia fericirii… venită din pustiu,
Şi te iubesc, cum te-am visat… de-o veşnicie.

Că tu mi-ai fost şi eşti… şi muză şi iubire,
Cu barba ta, ce-a argintie… cu zâmbetul pe buze,
Eşti zborul cel mai dulce… ce-mi aduce fercire,
De aceea, te iubesc şi te doresc… fără scuze.

Aş vrea să ştii, că visurile tale… îmi ţin iar companie,
Şi îmi doresc, că mereu… să-ţi rămân, în amintire,
Tu eşti omul, pe care îl doresc… tu dai vieţii armonie,
Şi sincer, mă topesc… că tu, nu ai asemuire.

Tu ai fost parfumul… ce mereu l-am aruncat în poezie,
Şi renaşti în mii de fluturi… ce cutreieră prin mine,
Tu ai fost şi eşti cuvântul… scris cu mare fantezie,
De aceea te iubesc şi nu vreau… a mă abţine.

Eşti dragostea ce-o vreau… m-ai făcut, să uit tristeţea,
M-ai trimis, la mii de stele ca să învăţ… ce e chemarea,
Că-mi pierdeam mereu gândirea… că doream, mereu blândeţea,
Şi vroiam, să-mi rămâi o veşnicie… să nu simt, ce e durerea.