Cu gând topit

Cu gând topit

Autor: Serghiescu Cristina

Cu gând topit în iarba cea curată

aud cum cântă seva luminată,

în pânzele de apă mocnesc scântei rotunde,

cresc vise de argint din fremătate unde .

În inimă bat tobe nebune ritmuri rupte,

pe piept e un galop de coame nevăzute,

din mâna ta învie torentul de iubire,

pe buzele uscate ard focuri în neştire .

Prin palmele albastre colindă lut tăcut,

să înflorească macul iubiri de început,

spre ceruri se înalţă ecouri zdruncinate,

din şoapte zboară păsări cu aripi avântate .

În gol de nor se-ascunde o lacrimă vrăjită,

prin razele de soare iubirea împlinită,

pe frunţi de orizonturi cresc linii infinite,

spirale se rotesc în arcuri odihnite .

Pe pleoapa verde-a ierbii colindă-n taină cerbii,

spre drumul învierii din muntele tăcerii,

pe stânci rostogolite de vise dogorâte,

izvoarele revarsă şuvoaie rătăcite .