„CONŞTIINŢA NEFERICITĂ” A LUI HEGEL„TRĂITĂ” PRIN „GÂNDIREA” EPOCII DE B.FUNDOIANU

 

AL FLORIN TENE
„CONŞTIINŢA NEFERICITĂ” A LUI HEGEL
„TRĂITĂ” PRIN „GÂNDIREA” EPOCII DE B.
FUNDOIANU

Autor: Al Florin Tene 


În concepţia unora ca Jean Wahl şi Jean Hyppolite
„conştiinţa nefericită” ar fi adus izbăvitoare ritmuri de trezire a
culturii europene moderne din inocenta ameţire cu „teoria plată
a fericirii”. În aceste condiţii filosofii vremii i-au atribuit lui
Hegel „iniţiativa” de a fi creionat conştiinţa ca pe o Penelopă
tristă şi îndurerată care coase aşteptarea pe pânza eternă, fără
speranţă, a înfrângerii umane. Prin Hegel, speranţa perfecţiunii
umane a iluminismului ducea, inevitabil, către filosofia
contemporană filosofului ; prin Nietzsche această speranţă era
amputată, iar nihilismul lui anunţa ca „mal du siecle” al culturii
timpului său.
Evoluţia „conştiinţei de sine” din „Fenomenologia
spiritului” a fost identificat arbitrar cu o „gândire asupra
morţii”, de către Jean Hyppolite în „Etudes sur Marx et Hegel”,
Paris, 1965, p. 34, iar Hegel era clasificat în grupul
precursorilor existenţialismului alăturându-l lui Nietzsche în
elaborarea formulei, ajunsă, de acum, celebră „Dumnezeu a
murit”.
Seducţia „conştiinţei nefericite” l-a făcut pe Herbert
Marcuse să-i atribuie o înţelegere paradoxală, că istoria
permenentei ciocniri între „logosul dominării” şi „logosul
satisfacerii”, între dorinţă şi raţiune, coliziune însoţită de
sentimentul morţii şi anxietăţii este o emanaţie hegeliană
proiectată pe un ecran freudian. (Herbert Marcuse, Eros and
Civiliyation, A Philosophical Inquiry into Freud, New York,
Vintage Books, 1955, p. 102-107). 124 Mai realist decât
gânditorii amintiţi mai sus care au meditat şi comentat
conştiinţa nefericită a fost poetul şi filosoful B. Fundoianu, pe
numele său adevărat Benjamin Fondane.
Până a comenta poziţia acestuia faţă de conştiinţa
nefericită hegeliană am să spun câteva cuvinte despre acest
român de origine evreiască. Aflat în capitala Franţei, odată cu
Voronca şi Cristian Tzara îşi anunţă prietenii că se lasă de
Poezie pe motiv că aceasta îl poate elibera şi răspunde acolo
unde metafizica şi morala nu poate ajunge. Acest anunţ îl face
în prefaţa volumului său de versuri, apărut în 1930. Dar acest
poet nu renunţă definitiv la poezie. În lucrările lui eseistice lasă
să se întrevadă subtilităţile poetice.
Publică în 1922, în Paris volumul Imagini şi cărţi din
Franţa, în care se observă influenţa lui Jean Chestov cu
existenţialismul nihilist ca a consolidat un fond de început în
opera lui Fundoianu. Poetul era un dezlănţuit, pretinzând
poeziei satisfacţii incomensurabile, în momentul când
„realizează eminescianul joc de icoane, îşi expugnă fără durere
muza”. Acesta era B. Fundoianu ca personaj cervantesian cu un
destin rimboldian. B. Fundoianu consacră o amplă lucrare,
între cele două războaie mondiale, conştiinţei nefericite şi a
zugrăvit zbuciumul şi convulsiile unei epoci sfâşiate de
conflict. (Benjamin Fundane, La conscience malheureuse,
Paris, 1936, p. 6.). Epoca sfâşiată de conflict, cangrenată de
criză, în substratul social aflânduse lupta „enormă” ce „se
angajează între tenebre”, cum subliniază el în cartea amintită
mai sus. Poetul şi filosoful Fundane care avea să sfârşească
tragic în camerele de gazare de la Birkenau a relevat, cu
luciditate, îmbinarea conştiinţei nefericite cu situaţia de
decădere şi haos a societăţii omeneşti, cu condiţia nefericită a
omului impusă de ea.
Criza înfiltrată în gândirea epocii era cuprinsă de derută
şi deznădejde, absorbind sensurile conştiinţei nefericiote,
ajungând să atribuie neantului verbul a exista. Deşi printre
filosofii analizaţi de Fondane nu figura Jean-Paul Sartre,
această analiză i se potriveşte anticipat şi lui Sartre, care, mai
târziu, v-a afirma că „omul este existenţa prin care neantul vine
pe lume”, înscriindu-se în coloana celor de sub „umbrela
„cernită a conştiinţei nefericite.
Dacă unii gânditori l-au aşezat pe om în „spaţiul”
conştiinţei nefericite, consider că acesta, OMUL, care nu a fost
ocolit nici de suferinţă, nici de tristeţe, nu se poate împăca să
rămână închis în chinga nefericirii pentru că, tocmai acesta
fiind un creator prin excelenţă, face să triumfe bucuria, sporind
tezaurul victoriilor ce duce, inevitabil, spre împlinirea idealului
fericirii. Fiinţa umană este, prin vocaţie, demiurgică, fiind o
caracteristică a elanului de autodepăşire ce poate transforma o
clipă a suferinţei într-un timp al bucuriei. Iar conştiinţa
nefericită hegeliană rămâne, pe un fond idealist, o „trăire”
veşnică pentu B. Fundoianu.

Mai citeste: 

Clubul GOLD al revistei tiparite

Invitatie -antologia GALAXY -ECOURI LITERARE ROMANESTI

Despre cartile autoarei Mihaela CD

Cumpara antologiile Universum!

TRIO! Cadoul tau de suflet! FORMAT TIPARIT (softcover)

Cumpara cele TREI ”bucatele de suflet”ale autoarei Mihaela CD volumele ”Uneori elefantii zboara”(250 pag) ”Focul din Noi” (240 pag) si ”Binecuvantare si chin”(250 pag) in format tiparit si ofera-ti un cadou de suflet tie, sau celor dragi tie! Comanda acum la pret promotional de 95$ (Pret intreg 115$) Pachetul TRIO contine 750 pagini color pentru sufletul tau!

95,00 CAD

Revista TIPARITA nr 6/2021 Poezii pentru sufletul meu

Cumpără numărul 6 al revistei Poezii pentru sufletul meu, 10CAD si participa la concurs ! Semnează cu o culoare închisă ,[pix negru sau albastru ] pe globul pamântesc de pe coperta revistei tale , fă o poză revistei semnate și trimite-o pe adresa de email concurs@poeziipentrusufletulmeu.com Nu uita să lași coordonatele tale ca să poți fi contactat dacă ai câștigat un abonament gratuit!

10,00 CAD

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.