ELOGIUL CRIMEI PRIN PRISMA IMANENŢEI TRAGICULUI DIN LITERATURA POPULARĂ – OEROARE MORALĂ ŞI ESTETICĂ

AL FLORIN TENE

ELOGIUL CRIMEI PRIN PRISMA IMANENŢEI
TRAGICULUI DIN LITERATURA POPULARĂ – O
EROARE MORALĂ ŞI ESTETICĂ

Autor: Al Florin Tene 


Mitul Meşterului Manole, din balada cu acelaşi nume
văzut ca elogiu adus jertfei de sine; al „Mioriţei” ca act al
acceptării tragicului, adică asumarea conştientă a limitei; al
baladei „Toma Alimoş”, unde crima este justificată prin
obţinerea dreptăţii în afara legii, inclusiv al celor creştineşti; la
fel şi în „Cântecul lui Vălean”, unde pe un fecior chipeş dar şi
muieratic şi fără scrupule, o nevastă, îl ademeneşte cu bucate
otrăvite, în urma cărora moare în timp ce ascultă mustrările
materne, este o eroare permanentizată de-a lungul istoriei
literaturii române. 76 De la Alecsandri, Călinescu, Mircea
Eliade, Dumitru Caracostea, Lucian Blaga, Z. Cârlugea, Horia
Bădescu, pentru a enumera câţiva, au subliniat faptul că aceste
bijuterii ale folclorului nostru au adus tragicul ca experienţă
individuală sau colectivă la limita dobândirii conştiinţei „de
sine prin tragic ca prilej cultural” (D. D. Rosca), în condiţiile
când”tragedia este experienţă tragică conştientizată într-o
formă artistică”. (Gabriel Liiceanu). Toţi aceşti exegeţi şi
cercetători ai gândirii mitice în analizele lor eludează faptul,
conştient sau inconştient, că nici o acţiune nu justifică crima
chiar şi în folclor. Aceasta fiind „oglinda” mentalităţii unei
comunităţi. Iar dacă comunitatea greşeşte nu înseamnă că are
dreptate. Pornind de la evidenţa că până şi în proverbe
reducerea la tăcere prin ucidere se poate obţine dreptatea: „Cu
mortul, decît viul, giudecată a avea mai lesne”, („Proverbele
românilor”, de I.A. Zane), mă face să consider că mentalul
popular crima îşi găseşte justificarea în diferite forme mitizate
şi mitizante, ca rezultat al unei lungi experienţe de viaţă şi
nedreptate. Insă, a face din aceasta o temă, general acceptată de
studiu în şcoli şi facultăţi, mă face să cred, după ce zilnic văd
pe posturile de televiziune 4-5 crime (pe an se atinge o mie),
majoritatea înfăptuite în mediul rural (acolo unde a fost
leagănul creaţiei populare), să mitizeze un fapt real. Atunci la
ce bun a mitiza crima lui Manole? „Şi ea, vai de ea, abia mai
putea, abia mai sufla, dar tot se ruga şi tot mai zicea: Manole,
Manole, Meştere Manole, Zidul rău mă strânge, ţâţişoara-mi
curge, copilaşu-mi plânge”. (fragment din balada „Meșterul
Manole”) Să faci două crime este inaccesibil unui om normal.
Cu discernământ. Dacă dorea să rămână nemuritor prin „zidirea
sa”, Manole trebuia să găsească o altă cale, nu crima. Nimic nu
este durabil, din punct de vedere moral şi creştineşte dacă are la
bază crima. Interpretarea, la toate baladele pe care le analizăm,
din punct de vedere moral şi creştineşte, prin „Creatorul” care
„apare astfel ca o fiinţă ce-şi forţează limitele naturale, limitele
omenescului” tinde, cum spunea Horia Bădescu, „la condiţia
divină”, este un fals, fiindcă, aşa cum sublinia Nietzsche,
Dumnezeu poate tot ce doreşte decât ceea ce substanţa
primordială a sa îl obligă să vrea acest lucru pe când omul nu
poate atinge „condiţia divină” şi nu are voie să ia viaţa altui
semen chiar dacă se crede creator. Natura şi istoria sunt în
mâinile lui Dumnezeu, nu detaliile lucrurilor sau
evenimentelor. Acestea din urmă sunt la îndemâna omului şi
contribuie sau influenţează viaţa acestuia, în mod pozitiv sau
negativ. Intre aceste evenimente extreme se află viaţa.
Acţiunile din baladele „Meşterul Manole”, „Mioriţa”, „Toma
Alimoş” şi „Cântecul lui Vălean” sunt de natură negativă,
nicidecum pozitivă întrucât încalcă morala creştină „Să nu
ucizi” şi „Viaţa este dată de la Dumnezeu şi numai Dumnezeu
are drepturi depline asupra ei”, fiindcă „Cine îşi curmă viaţa sa
sau se atinge de viaţa altuia loveşte întru dreptatea lui
Dumnezeu” (Sfânta Scriptură). 78 Adepţii mitizării încurajează
încălcarea moralei creştine. Metaforizarea realităţii până la
mitizare a contribuit la minoritizarea spaţiului rural ducând,
astfel, la încremenirea în arhaic şi educarea mentalităţii
eschivării şi neacceptării adevărului, cât de crud ar fi.
„Veşnicia s-a născut la sat” expresia blagiană nu este o
afirmaţie pozitivă, este un adevăr crud, o constatare, din păcate.
a unei realităţi din mediul rural, valabilă şi astăzi. Dacă „se mai
trăieşte, astăzi, în evul mediu” („Ziarele”). Este o vină şi a
promovării unei astfel de mentalitate. Se cunoaşte faptul că
limbajul nu constituie realul, el doar dezvăluie. Crima din
„Cântecul lui Vălean”, din punct de vedere stilistic este o
”bijuterie”. „Hai, Vălene, până-n casă Că-s bucatele pe masă,
Tot găini şi cu pui fripţi, Din afară-s zugrăviţi, Pe dinăuntru
otrăviţi. O-mbucat odată gras, Abia sufletul şi-a tras. O-mbucat
de două ori, Şi-a oftat de nouă ori.” („Balade populare
româneşti”: Bucuresti, 1964) Dar, cum spuneam, nu se justifică
crima. Poate, unii o să mă combată, afirmând că lumea a apărut
înainte de real, fiindcă realul a fost perceput ulterior de
gândirea omului, iar pătrunderea lui Dumnezeu în lume s-a
făcut prin intermediul omului, atunci când acesta a putut să-şi
exprime gândul prin cuvânt. Omul, astfel este părtaş la
desăvârşirea lumii. Deci, crima, fiind parte a „desăvârşirii
lumii”, poate fi exprimat prin cuvânt, inclusiv prin baladele la
care facem vorbire? Poporul român este creştin. Mitizarea
crimei din baladele populare de către exegeţii noştri, nu este
cumva o formă de a justifica şi masca crima? În acest context
există o experienţă umană a adevărului. Cu toate că adevărul
este absolut transcendental, el se constituie în sânul adevărului.
Realitatea trăită este deci a ceea a pluralităţi adevărului şi
fiecare îşi identifică adevărul propriu cu adevărul absolut.
Astfel adevărul apare în lume prin multiplicarea experienţelor
umane. De aici apare şi eroarea adevărului care îşi are sursa
într-o transcendenţă trăită de către om ca un eveniment al vieţii
sale. Insă, există pericolul de a cădea în extrema cealaltă, a
adevărului ca produs al activităţii raţiunii. El ar fi acelaşi
pentru toţi oamenii, dar acest adevăr nu ar fi adevărul nimănui.
El ar putea să se traducă în realitatea experienţei, nu ar putea fi
trăit. Contradicţia aceasta ne conduce către o altă
fundamentală, dintre „constatarea lucidă şi sentimentul tragic,
persistent dincolo de negaţiile inteligenţei, al necesităţii unor
valori absolute, recunoscute ca uman inaccesibile”. („Pentru
Eugen Ionescu”/ Mircea Vulcănescu, în „Familia”, seria 111
anul 1, nr. 5/6/1994, p. 94/101). Spiritul baladelor comentate se
apropie mai mult de sufletul tragic euripidian, aşa cum a fost
interpretat de Nietzsche: „În concepția lui (a lui Euripide n.a.),
efectul produs de tragedie nu avea niciodată drept cauză
anxietatea epică, puterea de atracţie a incertitudinii cu privire la
subiectele peripeţiilor eventuale, ci scenele măreţe, pline de
lirism retoric, în care pasiunea şi dialectica eroului principal
(s.n.) se întindeau şi se umflau ca năvala de ape a unui fluviu.
Totul era făcut să pregătească nu acţiunea, ci pateticul şi ceea
ce nu pregătea pateticul era respins”. 80 Dacă Blaga numea
„Mioriţa” „Imn cu pervaz de baladă”, sesizând necesitatea unor
disocieri de specii şi genuri pe care literatura orală a românilor
le cere, „Meşterul Manole” este o „doină” tragică despre
dorinţa de veşnicie în celebritate strecurată pe uşa întredeschisă
a unui locaş de cult. În acest context mă simt torturat de
antinomia existenţei ca în opera lui Nechifor Crainic: „Ca trup
material şi muritor, înclină către pământ şi lucrurile lui, iar, ca
spirit nemuritor, înclină către cer şi binefacerile lui (Ion
Popescu Brădiceni) însă nu prin cerul care te respinge dacă ai
săvârşit o crimă. Autorul „Nostalgiei paradisului” spunea că
„stavila morţii neînduplecate, prin contrast, nemurirea. Orice
mare creaţie de culturi e însufleţită de avântul transcendenţei
limitelor terestre”, dar nu prin lumea vieţii unui om de către alt
om, indiferent cât de nobilă este ideea în numele căreia se
înfăptuieşte crima… Iar, pe deasupra intervine şi perspectiva
istorică. Dacă într-un timp dat, comunitatea omenească acceptă
acea crimă ca pe o necesitate eroică, în alt timp dat, aceasta
poate să fie renegată şi înfierată.

Mai citeste: 

Clubul GOLD al revistei tiparite

Invitatie -antologia GALAXY -ECOURI LITERARE ROMANESTI

Despre cartile autoarei Mihaela CD

Cumpara antologiile Universum!

Abonament PENTRU CITITORI revista TIPARITA

Abonament 4 numere/an. Revista de colectie de o calitate exceptionala care cuprinde literatura, arta, articole si evenimente culturale. Aboneaza-te si colectioneaza fiecare număr al revistei tiparite timp de un an pentru numai 35 dolari canadieni.

35,00 CAD

Uneori elefantii zboara/Sometimes elephants are flying *FORMAT ELECTRONIC (ebook)

Uneori elefanţii zboară a autoarei Mihaela CD este o culegere extraordinară de reflectii si enunturi motivationale, realizata in pagini color de inalta calitate, care se adresează tuturor celor care vor să creadă în visele lor! Pe parcursul celor 250 de pagini pline de culoare vei descoperi secrete ale succesului ca sa fii mai puternic si mai bun! Comandati acum la numai 25 dolari canadieni.

25,00 CAD

Doneaza din suflet pentru sufletul tau!

Vino alaturi de noi! Arata ca iti pasa! Sustine munca si seriozitatea de 2 ani a revistei noastre prin donatia ta de azi! Nicio suma nu este prea mica sau prea mare! Prin donatia ta de azi ne vei ajuta sa continuam sa oferim bucurii pentru suflet romanilor din lumea intreaga! Sterge cifra 1 si scrie in locul ei suma pe care doresti sa o donezi! Iti multumim anticipat!

1,00 EUR

2 gânduri despre „ELOGIUL CRIMEI PRIN PRISMA IMANENŢEI TRAGICULUI DIN LITERATURA POPULARĂ – OEROARE MORALĂ ŞI ESTETICĂ

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.