În țara frunzei de arțar s-a sãrbãtorit Eminescu-Em SAVA

 

În țara frunzei de arțar s-a sãrbãtorit Eminescu.

 

Emigrarea e o hainã care-ți vine sau nu. Așa se spune. Și pe bunã dreptate. Vezi și tu cã în comunitate întâlnești români de toate felurile: unii fericiți cã au fãcut pasul, recunoscãtori lui Dumnezeu cã le-a repartizat destinul în Canada – țarã adoptivã, cuib al familiei și loc al devenirii lor spirituale și sociale; alții, dimpotrivã, sunt supãrați pe soartã și recapituleazã zilnic lista lor lungã cu nemulțumiri, idealizând ceea ce au lãsat în România amintirilor lor.

Unii au cupa plinã cu nectar, alții cu amar. Ce au în comun? Trecerea timpului.

Prea puțini au fãcut calea întoarsã în țara Mioriței și-a lui Eminescu. Și dintre aceia, un procent minuscul s-au acomodat cu adevãrat. Pentru cã omul se schimbã necontenit. Cel care a trãit un numãr de ani în strãinãtate nu mai e cel care a emigrat. Strãinãtatea îl șlefuiește și-l schimbã. De aceea este greu, foarte greu, sã-și mai gãseascã locul între ai lui.

Ca și o plantã, românul prinde rãdãcini și sfințește locul unde trãiește. Dacã e harnic și optimist, își duce cu el oriunde și hãrnicia, și bucuria de viațã. Dacã e leneș, nici lenea nu îl pãrãsește atunci când emigreazã. Îl însoțește ca o umbrã pe unde-l poartã pașii.

Iar patria, ca și dragostea, e-n interiorul omului, nu pe strãzi pavate sau în clãdiri impunãtoare. Cu omul drag îți e acasã oriunde. Cãci el e țara ta.

Și-n țara ta poți face orice. Indiferent de geografie. Poți, de exemplu, transforma Toronto în cel mai românesc loc de pe planetã, chiar dacã e plasat la opt mii de kilometri de România.

Cum, mã vei întreba? Și am sã-ți rãspund cu mâna pe inimã: cheia e omul. El face și desface.

În 20 ianuarie, 2024, Consulatul General al României din Toronto, prin echipa sa, condusã de Oana-Raluca Gherghe, a organizat Ziua Culturii Naționale – Ziua Eminescu, în colaborare cu ziarul Observatorul și directorul acestuia, domnul Dumitru Puiu Popescu.

Urmând parcã îndemnul versurilor lui Alecsandri: „hai sã dãm mânã cu mânã cei cu inima românã”, sala mare de la North York Central Library Auditorium s-a dovedit neîncãpãtoare pentru numãrul mare de români prezenți, care, în ciuda previziunilor meteorologice aspre hibernale, au dorit sã celebreze acest moment de seamã al culturii noastre naționale: o sutã șaptezeci și patru de ani de la nașterea Luceafãrului poeziei românești.

Sala arhiplinã a avut oaspeți de seamã ai comunitãții românești din Toronto și nu numai: diferiți artiști, adulți și copii, s-au perindat pe scenã, cinstind, de la mic la mare, sfânta limbã româneascã, precum și amintirea Poetului, prin vers, muzicã, dans și port național. Printre multe personalitãți culturale și sociale, cei prezenți au avut bucuria sã îl salute și pe atât de îndrãgitul Ștefan Hrușcã, aflat la eveniment.

Cu siguranțã cã acest spectacol, care marcheazã începutul de an, este primul dintr-o serie lungã, pentru cã e dulce gustul național românesc. E și mai dulce, filtrat fiind de distanța de miilor de kilometri care ne desparte de țara mamã. Iar organizatorii au în buzunar toate ingredientele de care este nevoie pentru a domoli dorul încuiat în inimile noastre.

În primul rând echipa consulatului e deosebitã. De mã vei întreba de ce, îți voi rãspunde

cã trãiesc din 2001 în Canada, dar niciodatã pânã acum nu am simțit prezența consularã atât de palpabilã, atât de apropiatã, atât de proaspãtã și activã. I-am întâlnit de câteva ori, atât pe doamna consul Oana-Raluca Gherghe, cât și pe domnul consul Titov Gherghe, la evenimente românești: cã au fost lansãri de carte ori piese de teatru, ori alte tipuri de evenimente, ei au fost acolo implicați și interesați. Atât de aproape de noi, încât putem declina fãrã grijã posesivul „nostru”.

Cât despre domnul Dumitru Puiu Popescu, ce aș putea sã-ți spun, decât cã are titlul de român cu majuscule, iar ziarul dânsului, Observatorul de Toronto își duce stindardul tricolor de peste treizeci de ani, fiind tribuna limbii române, glasul care intrã în fiecare casã de român, promovând valori românești din diaspora și din țarã.

S-au schimbat multe în cei treizeci de ani, însã Observatorul a rãmas o constantã a românului din Toronto și din împrejurimi.

E greu de povestit o emoție, cãci asta a fost seara de 20 ianuarie, 2024.

Imagineazã-ți afarã iarna albã, cu mantia-i groasã de zãpadã – deh, suntem în țara ei. Iar înãuntru, sunet de pian, de saxofon, de chitarã, voci dulci de copii ori voci profesioniste, vers eminescian, cânt și joc popular românesc, într-un zumzet de români bucuroși, cu ochii umezi de amintiri, pentru cã toți ca unul am adus în Canada, conștient sau nu, și câte un pic din poezia lui Eminescu.

 

Și, dacã vrei sã afli date concrete, anunțul consulatului e acesta:

Primul eveniment al anului organizat de Consulate General of Romania in Toronto

Am celebrat „Ziua Eminescu – Ziua Culturii Naționale” cu un spectacol de excepție, plin de emoție și talent, cu românii și pentru românii din Ontario.

Am avut sala arhiplinã cu români la evenimentul dedicat Zilei Culturii Naționale – Ziua Eminescu, organizat în colaborare cu publicația de limbã românã „Observatorul”, condusã de Dumitru Puiu Popescu,

Programul artistic a ridicat la modul propriu spectatorii în picioare aproape la fiecare moment. Soliștii, ansamblurile și muzicienii au venit pe scenã cu drag de România, versul și rima româneascã, de cântul și dansul nostru popular.

S-a recitat Eminescu, s-au cântat și dansat balade, pianul a fost pus la grea încercare de artiștii români, a fost culturã cu emoție.

Prezentat de Dumitru Puiu Popescu și Titov Gherghe, spectacolul Eminescu a beneficiat de talentul și implicarea artiștilor Iulia și Dacian, ansamblul Dãnțãușii, Mia Oprea, Barbra Lica, Școala Româneasca Toronto/ORLA, Antonia de Wolfe, Alexander Gangurean, Ansamblul Aroy din Kitchener, Kai Oszlai , Paul Panait, Vasile Simion Ciobanu, Saxophia&Chitarius, Gia Ionesco

Oana Gherghe a oferit o diplomã, din partea Consulate General of Romania in Toronto, lui Puiu Popescu, în semn de recunoștințã pentru eforturile și implicarea sa constantã de-a lungul anilor în promovarea culturii românești în rândul comunitãții.

Am fost plãcut surprinși de participarea unui numãr atât de mare de români și începem deja sã ne gândim la sãli mai mari și mai încãpãtoare pentru anul viitor.

Vã așteptãm cu drag și la urmãtoarele noastre evenimente!

 

Așa a fost la noi Sãrbãtoarea.

În țara frunzei de arțar, în 20 ianuarie, 2024 s-a sãrbãtorit Eminescu.

 

Em Sava