Ioan Romeo Rosiianu, un reper al conștiinței culturale românești contemporane

Ecoul unui destin literar: In memoriam Ioan Romeo Roșiianu

Există oameni care scriu pentru a respira, pentru că așa simt că trăiesc. Pentru  aceștia a scrie înseamnă a da sens existenței prin cuvânt, pentru a înălța spiritul prin idee. Ioan Romeo Roșiianu a fost unul dintre acești aleși ai condeiului, un om al verbului viu, truditor neobosit în misiunea sa culturală, mereu în slujba literaturii, a culturii și a semenilor. Iubirea necondiționată pentru cuvântul scris și pentru oameni nu aveau hotare.  

Plecarea sa prematură dintre noi, lasă un gol imens în mediul literar-cultural românesc din țară și din afara granițelor și,  în mod evident în cel maramureșean unde a fost un pilon de bază și un membru de seamă, lăsând în urma sa o moștenire de neșters, care îi va purta numele dincolo de timp.

Născut la 3 august 1969, în Roșiorii de Vede, județul Teleorman, Ioan Romeo Roșiianu și-a construit destinul literar cu o pasiune rară, modelată de un simț profund al responsabilității culturale. A debutat în 1983, în publicația ’’Teleormanul literar și artistic’’, cu un grupaj de poezii care anunțau deja o voce distinctă în peisajul liric românesc. De atunci, drumul său nu s-a mai despărțit niciodată de literatură. Poet, prozator, eseist, critic literar, jurnalist și editor, el a reușit să împletească toate aceste ipostaze într-o sinteză armonioasă, proprie spiritelor universale. A debut editorial în 1994  cu volumul de poezii „Unghi al durerii” – Casa de Editură Panteon, Piatra Neamț.

De-a lungul decadelor, Ioan Romeo Roșiianu a publicat numeroase volume de poezie și proză, între care amintim câteva  titluri devenite repere: ’’Unghi al durerii ’’(1994), ’Nașterea insomniei ’’(1996), „Lenjerie pentru Sfântul uitat” ( 1997) „Poetul ucis de Cuvinte” ( 1999), „Blestemul care stinge lumânări”(2000), „În căutarea Îngerului pierdut”(2004), „Înnomenirea cuvintelor”(2005), „Scrisori de dragoste neexpediată” (2016), „Scrisori către Izoleta”(2020) și multe altele.  Pe lângă volumele personale de autor, a semnat în calitate de coautor alte 8 volume și a participat la 2 volume colective. A publicat și 5 cărți de critică literară și o carte de publicistică.

Ioan Romeo Roşiianu a semnat prefața, postfața sau referințe critice la peste 700 de cărţi, a fost inclus în 11 dicționare și în aproape 150 de antologii literare, dintre care peste 25 – ediţii bilingve. A publicat poezie, proză, eseu şi critică literară în toate revistele importante din ţară, la multe din acestea având rubrici sau pagini permanente de critică literară. A fost colaborator permanent la revista ’’Poezii pentru sufletul meu’’ din Montreal precum si colaborator al editurii Globart Universum participând la numeroase antologii. A publicat poezie, proză și eseu îndeosebi în Franţa, Germania, Anglia, Albania, Austria, Canada, SUA, India, Belgia, Ungaria, Italia, Spania, Moldova, Ucraina şi Bulgaria.

Opera sa, diversă și profundă, este străbătută de o vibrație umană autentică, de o necontenită căutare a sensului existentei și de o luciditate care refuză compromisul. Indiferent de stilul si forma  textelor sale, toate sunt unite de un fir comun: credința în puterea cuvântului.

 În paginile scrierilor sale se întâlnesc poezia introspecției, de factură filozofică, a despletirii sensurilor vieții și morții, cu poezia revoltei, însoțită de o luciditate critică impresionantă, îndreptată spre îngeri și demoni deopotrivă. În versurile sale predomină suferința în toate formele sale. Dorul crud si apăsător pentru mamă, părinți, bunici și strămoși este amplificat până la disperare, iar iubirile imaginare împărtășite sau neîmpărtășite, trec printr-o paletă poli cromatică de trăiri abisale ce transformă nostalgia și duioșia în răzvrătire socială și  biblică. Aceste trăiri de intensitate crescândă exponențial, vindecă spiritul și întunecimea din gânduri prin mărturisirea cuvântului aducător de lumină si mântuire, asemeni unei spovedanii.

Spiritul său neobosit s-a manifestat nu doar prin propria creație, ci și printr-o intensă activitate publicistică și editorială. A fost redactor-șef al mai multor publicații din Baia Mare: ziarul  ’’ȘtirileMM’’, revista ’’Credința adevărată’’, fondator  și redactor șef al ziarului online ’’Necenzurat’’, fondator al revistelor „Millenium” și  al revistei ’’eCreator’’, din Baia Mare una dintre cele mai vibrante platforme dedicate promovării literaturii contemporane românești. A fost membru al Ligii Scriitorilor Romani,  membru al Uniunii Ziariștilor Profesioniști  din România si președintele Asociației Social-Cultural Creștine eCreator iar din postura de redactor, redactor şef sau director la editurile „Casa Lux” şi „Odeon” din Bucuresti, „Enesis”, „Iulius” şi „eCREATOR” din Baia Mare a coordonat şi îngrijit apariţia a peste 700 de cărţi, oferind spațiu și vizibilitate multor autori din țară și din diaspora.

În aceste vremuri tulburi, bizare si haotice în care spiritul solidarității culturale se pierde adesea în zgomotul superficialității, Ioan Romeo Roșiianu a fost un model de generozitate și perseverență, un adevărat promotor al talentului autentic. Contrat acestor timpuri teribile pe care le trăim cu toții, în care valoarea e adesea umbrită de efemer, Ioan Romeo Roșiianu a rămas fidel vocației sale de om al cuvântului liber, al demnității și al culturii.

 Munca sa a fost recunoscută prin numeroase distincții, între care Premiul „Centenarul Marii Uniri” pentru întreaga activitate literară și pentru sprijinul acordat tinerilor scriitori. A obținut multiple diplome, medalii și premii pentru poezie și proză la diferite concursuri și festivaluri din țară și străinătate, dar și șase premii pentru volume de autor. Dar cea mai importantă răsplată a fost, fără îndoială, dragostea și respectul comunității culturale din Maramureș și din întreaga țară, care l-a privit ca pe un reper cultural.

L-am cunoscut ca prieten și colaborator de condei. Un spirit nobil, dăruit și mereu prezent acolo unde cuvântul cerea lumină. În numeroasele noastre colaborări  scriitorul Ioan Romeo Roșiianu s-a dovedit a fi un interlocutor rafinat, exigent și cald deopotrivă, un om care trăia literatura, nu doar o scria. Avea acea putere rară de a te inspira fără să te copleșească, de a construi punți între oameni și idei. În dialogurile noastre despre literatură și despre lume, am descoperit un om profund, foarte îngrijorat pentru libertatea presei și a cuvântului,  dar conștient de misiunea scriitorului într-o societate în derivă, aceea de a veghea, de a nu lăsa tăcerea să devină complicele uitării.

Moștenirea lui Ioan Romeo Roșiianu este vastă, autentică și vie. Ea nu se măsoară doar în numărul volumelor tipărite, ci și în amprenta spirituală pe care a lăsat-o în sufletele celor care l-au citit, l-au ascultat sau au avut privilegiul să-l cunoască. A fost un arhitect al cuvântului, un constructor de sensuri și de destine literare, un om pentru care fiecare scriitor tânăr merita o șansă, fiecare poem merita o citire atentă și fiecare idee  merita o șlefuire din iubire pentru frumos.

Astăzi, când paginile din cartea vieții sale rămân tăcute, iar ecoul glasului său se mută în eternitate, simțim cu atât mai puternic vibrația spiritului său. Ioan Romeo Roșiianu rămâne printre noi prin cărțile sale, prin revistele și proiectele culturale pe care le-a ridicat cu dăruire, prin prietenii și discipolii săi. Ioan Romeo Roșiianu rămâne, mai presus de toate, un reper al conștiinței culturale românești contemporane, un Om care a slujit cu onoare literatura, presa și demnitatea cuvântului.

Închei cu emoție aceste rânduri, știind că ele nu pot cuprinde tot ce a însemnat și va continua să însemne Ioan Romeo Roșiianu pentru noi. Dar poate că el însuși ar fi zâmbit și ar fi spus, cu ironia blândă care-l caracteriza: „Cuvintele știu drumul spre lumină, chiar și atunci când noi ne pierdem printre umbre.” Da, Ioan Romeo Roșiianu știa drumul spre lumină și ni l-a arătat, prin tot ce a lăsat în urmă.

Mihaela CD

TWUC, LSR, WPAC