Literatura română în diaspora canadiană

Analiza revistei Poezii pentru sufletul meu (nr. 17–18) și a volumului Petale literare de Mihaela CD, editate de Globart Universum, Montreal

Literatura română din diaspora reprezintă astăzi o componentă esențială a culturii noastre naționale, mai ales în contextul globalizării și al migrației. În spațiul nord-american, Canada și Statele Unite constituie adevărate centre de iradiere culturală, unde comunitățile românești și-au creat propriile structuri editoriale și reviste. Montrealul se distinge prin activitatea Editurii Globart Universum, care, prin publicații și volume, reușește să mențină vie identitatea culturală românească, dar și să ofere vizibilitate internațională scriitorilor din toate colțurile lumii.

Un exemplu relevant este revista Poezii pentru sufletul meu, publicație de literatură, artă și cultură, fondată la 30 octombrie 2018, și care apare trimestrial. Ea reunește semnături românești din diaspora, dar și din țară, funcționând ca un pod intercultural. La fel de important este și volumul Petale literare, semnat de scriitoarea și criticul literar Mihaela CD, care surprinde prin amploarea cronicilor dedicate literaturii române contemporane.

Studiul de față își propune să analizeze aceste două direcții – revista și cartea – în contextul mai larg al literaturii române din diaspora canadiană, evidențiind rolul lor în consolidarea memoriei și continuității culturale.

I. Revista Poezii pentru sufletul meu – o tribună literară globală

Revista Poezii pentru sufletul meu se definește printr-o dublă vocație: aceea de a oferi un spațiu de exprimare artistică scriitorilor români de pretutindeni și aceea de a cultiva valorile identității naționale. Ea funcționează ca o revistă transnațională, în care creația literară devine instrument de coeziune.

2. Structura numerelor 17 și 18

Numerele analizate includ:

poezii lirice, în care predomină tema nostalgiei și a legăturii cu România,
proză scurtă, eseuri și articole culturale,
prezentarea laureaților Galei Artelor, ediția a V-a, ceea ce adaugă un plus de legitimitate literară.
3. Autori și diversitatea geografică

Printre colaboratorii constanți se numără: Johnny Ciatloș Deak, Aurelia Rînjea, Ana Maria Surugiu, Titina Nica Țene, Cornelia Buzatu, Ionuț Țene, Vasile Bele, Camelia Florescu (text despre Romică Țociu), Al. Florin Țene, Vasile Dan Marchiș, Ligia Ana Grindeanu, Mihaela CD, Sofia Benea Margin, Cristian Chistruga (Canada), Cristina Florea, Simona Mihuțiu, Daniela Vasiloschi, Marian P. Belciug (Canada).

Această polifonie a vocilor demonstrează că revista a depășit statutul unei publicații locale, devenind un spațiu literar globalizat.

4. Analiză tematică

Principalele direcții tematice:

nostalgia pentru țara natală;
identitatea culturală păstrată prin limbă și poezie;
interculturalitatea, vizibilă în interferențele dintre experiența canadiană și sensibilitatea românească.
II. Volumul Petale literare de Mihaela CD – între critică și creație

1. Portretul unei scriitoare polivalente

Mihaela CD este una dintre cele mai active figuri ale literaturii române din diaspora. Poetă, eseistă, critic și coordonator cultural, ea reușește să îmbine spiritul creator cu cel analitic.

Volumul Petale literare cuprinde cronici literare și recenzii dedicate unor autori contemporani: Marieta Coman, Ana Munteanu, Simona Mihuțiu, Al. Florin Țene, Aurelia Rînjea ș.a. Analizele sale nu se limitează la descriere, ci includ reflecții critice și judecăți de valoare.

Un aspect aparte este capitolul referitor la volumul În numele dreptății, în care sunt adunate opinii critice formulate de diverși scriitori despre opera Mihaelei CD. Aceasta reflectă atât receptarea critică pozitivă, cât și interesul de a integra literatura diasporei într-un circuit valoric mai larg.

Petale literare poate fi considerată un model de critică de întâmpinare, care, în sensul lui Eugen Lovinescu, are rolul de a consacra rapid valorile contemporane. Prin scriitura sa, Mihaela CD devine un mediator cultural, care leagă literatura din țară de cea din diaspora.

1. Literatura română ca fenomen transnațional

Scriitorii români din diaspora nu mai pot fi priviți marginal, ci ca parte integrantă a literaturii române contemporane. Revistele și cărțile editate la Montreal demonstrează o continuitate culturală ce traversează granițele.

2. Identitate și limbă

Revista și volumul menționat păstrează limba română ca nucleu al identității culturale. Într-o lume globalizată, limba devine simbolul apartenenței și al memoriei colective.

3. Dialogul intercultural

Literatura diasporei este și o literatură a dialogului: între România și Canada, între tradiție și modernitate, între sensibilitatea națională și experiența globală.

Revista Poezii pentru sufletul meu (nr. 17–18) și volumul Petale literare constituie repere esențiale ale literaturii române din diaspora canadiană.
Ele funcționează ca spații de coeziune între scriitorii români, indiferent de geografie.
Globart Universum din Montreal se profilează ca un centru cultural diasporic, cu o contribuție reală la afirmarea literaturii române peste hotare.
Prin diversitatea autorilor și prin spiritul critic al Mihaelei CD, aceste publicații consolidează rolul literaturii române ca fenomen intercultural și transnațional.

Al.Florin Țene

Bibliografie

Eugen Lovinescu, Istoria literaturii române contemporane, București, 1926, p. 12.

Paul Cernat, Avangarda românească și complexul periferiei, București: Cartea Românească, 2007, p. 43.

Matei Călinescu, Cinic și delectare. Antinomii ale modernității literare, Iași: Polirom, 1995, p. 89.

Mihaela CD, Petale literare, Montreal: Globart Universum, 2024.
Mihaela CD, În numele dreptății, Montreal: Globart Universum, 2023.
Revista Poezii pentru sufletul meu, nr. 17–18, Montreal: Globart Universum, 2024–2025.
Lovinescu, Eugen, Istoria literaturii române contemporane, București, 1926.
Călinescu, Matei, Cinic și delectare. Antinomii ale modernității literare, Iași: Polirom, 1995.
Cernat, Paul, Avangarda românească și complexul periferiei, București: Cartea Românească, 2007.