
Speranța,
Autor Elena Tudosa
Suflet trist, nemingiiat
Rătăcit chiar uneori,
Speri ca să fii luminat
Cind soarele-apare-n zori.
Inima ce bați navalnic
Într-un piept de boala ros,
Are cine sa te-alinte
Seara dulce și duios?
Resemnata-n lumea asta
Singura printre straini,
Caut dragoste și mila,
Ochii mi-s de lacrimi plini.
String dureri, caut speranta,
Și deși ma chinuiesc,
Sper, ca voi găsi o raza,
De la ea sa ma-ncalzesc.
Ajutor Cind drumu-i greu
Cer, Tatălui din univers
Că-i simt dragostea mereu
Cind aștern pe coal-un vers.
Ma petrec asa prin viata
Chiar de-i trista și e grea
Trăind totuși cu speranta,
Ce va-nsoti viata mea!
De acelasi autor:
Descoperă mai multe la Poezii pentru sufletul meu
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.
