Clepsidra

Clepsidra

Autor:Teodora Dumitru

Privește clepsidra cum cerne nisipul ,
Cu el clipele noastre se scurg ,
Prin ea ni se cern anii și chipul,
Din tânăr aproape ajuns în amurg ,

Privim, doar atât ,dar n-avem ce face,
Cum să oprim clepsidra în loc ,
Când roata vieții se-nvârte și toarce ,
Minute ,zile , ani …și noroc !

Priveste iubite cum se așterne ,
Pe chipul nostru pături de nea,
Privește cum viața se cerne ,se cerne,
Și nouă ne pare rau dupa ea,

Întoarcem clepsidra dar curge, tot curge…
Alunecă timpul ce-avem de trăit,
Nu se opreste până n-ajunge ,
La ultima clipă… atunci s-a oprit !

Dar lasă iubite clepsidra să cearnă,
Că ăsta e rostul ei pe pamânt ,
Și lasă și timpul pe noi să aștearnă,
Tot ce a fost , prin câte-am trecut !

Și roata ce-nvârte zilele noastre,
N-o mai băga în seamă deloc ,
Privește lumina din zările-albastre,
Care ne scăldă viața-n noroc !

Privind împreună spre ziua de mâine,
Să nu ne mai plângem , cu drag s-o traim ,
În urma noastră oricum vor rămâne ,
Momente ,de care ,cu drag ne-amintim !

De acelasi autor: 

Lampa de petrol

Toamna vietii

Primul ghiocel