Tu primavara

TU PRIMĂVARĂ….

Autor : Aurelia Oancă

Tu, primăvara ce privești la mine,
Ascunsă în tufișul din grădină,
Cu zâmbet de mlădiță îmi susține
Privirea și dorința mea divină.

Aștept ca cerul cu a lui aripă,
Să scuture petale peste flori,
Să pună frunze, de culori risipă
Să facă în grădină până-n zori.

Mi-e inima un mare roi de fluturi,
Pe care abia aștept să-i risipesc,
Peste câmpii cu iarba-n începuturi,
Peste copacii care-abia-nfloresc.

Mireasma ta de dulce floare albă,
Să o arunci peste grădina mea,
Zambile, panseluțe într-o salbă,
Ca să o port la gâtul meu aș vrea.

Apoi, din minunatele zorele
Și din narcise să îmi fac cercei,
Să-mpodobesc mii de făpturi cu ele
Și la urechi să le pun ghiocei.

Așa-mi doresc eu dulce primăvară,
Să-mi zburde sufletul descătușat
Și să mă bucur parcă prima oară,
De zâmbetul în floare-nfășurat.

De acelasi autor: 

Covor de toporasi

La scoala vietii

Chipul primaverii