Autor: Maria Nedelcu
Sunt fulg de nea,pribeg în drumul tău
Si-n zborul meu,ușor,alene mă asez
La tine-n păr,pe fruntea ta
Mă simți iubire pe obrajii tai?
Tu,lasă-mă acum să te mângâi
Să simți cum mă topesc de dor.
Cu mâna prinde-mă,mă soarbe ,
Să-mi fie cald,la tine-n sufletel.
Să-ți simt aroma si parfumul
Al gurii tale,nestiut,străin sărut.
Să simți ce dor imi e de tine,
Cum mă topesc de dorul tău și plâng.
Cu-nfrigurare cerului te cer
Îți sărut ochii,cu lacrima din mine
Si strange-mă la piept cu dor,iubire
Să-ți simt bătaia inimii.
Pe o aripa de dor,ajung până la tine
Voi merge să îți caut pasii,
Pierdut esti astăzi pentru mine,
În clipa ce-o doresc și nu mai vine.
O lacrimă azi cade,in neant s-a prefacut.
Pe colțul unei stele friguroase
Eu o asez,de tine o ascund
La cer când vei privi să o distingi.
O stea veghează din înalt,eu sunt.
Lampa amintirilor tale,o stea,lacrima mea
Am ochii plânsi,pe umeri port povara grea,
Și ninge iubire pe inima mea.
Mi-e frig și mi-e teamă de iarnă,
Asterne-mi covor din fulgii iubirii.
Ninge iubire, pe sufletul meu ,
Acoperă-mi inima cu sufletul tău .
Cad fulgi pe inima mea si mă doare
E frig si viscol în sufletul meu,
Ninsoarea își scutură haina rece,
Pe părul tău sur,pe părul meu blond.
Iubirea,ne cheamă si anii nu sunt
Valsează nebuni fulgii de nea
Iar noi prin ninsoare plutim
Ne pierdem sub ramuri si vânt.
Mă pierd în amintirile cu noi
Pe sub ramuri aplecate
Vântul,neaua-și scutură
Peste capetele noastre.
Sunt fulg de nea,la tine-n suflet
Cad fulgi de nea ne-or troieni
Și pasii ni s-or rătăci.
Cad fulgi de nea,peste capetele noastre
Înclinate intr -un sărut.
