De ziua ta in cer

de ziua ta in cer de mihaela cd

Autor: Mihaela CD     

 

In memoria iubitului meu Tata

 

Mi-e  tare dor si inima  imi plange

Caci  azi , Iubite Tata,  ar fi ziua ta  

Si   tristetea  sufletu-mi  strapunge

Ca doar in gand  iti  mai pot canta

 

Mi-as  fi  dorit  asa  ca   alatadata

Sa  te sarbatorim  si  sa  petrecem

Devreme   ai   plecat  Iubite   Tata   

De-am sti cu soarta sa ne-ntrecem  

 

De  cand  Domnul  la  el   te-a  luat

Tu esti mereu prezent  in rugaciuni

An pamantesc nu poate  fi adaugat

De-acum doar ani ceresti o sa aduni

 

La Dumnezeu  ma rog  sa-ti fie bine

Cararea catre Rai fie-ti plina de flori

Si frumosi  ingeri  in cantari  divine

De ziua  ta  sa-ti  fie  acompaniatori

 

Eu iti  urez  de-aici  de  pe  Pamant

Sa  dainuiesti Tata intru  eternitate

Si  catre  tine  ajung-al meu cuvant  

Multi ani in cer plini  de divinitate !

 

De acelasi autor: 

Iubite Tata

Binecuvantare si chin

Te-ntreb : De ce?  

 

 

 

 

 

Reclame

Dragoste  cu spini trandafirii

dragoste cu spini trandafitii de mihaela c d

Autor: Mihaela CD      

 

Cand  ai plecat  iubito, sufletul mi-ai sfasiat 

Tu carbuni  de haos  mi-ai aprins  in  minte

Si  inima in  franjuri  de  tristete mi-ai  taiat

De  jale   plang,  a  nostre   sfinte  legaminte

 

Dulceata si parfumul serilor pline  de iubire

Divina   ispita   nechemata,  ce  ma  chinuie

Nu  vrea   sa   stearga   clipele   de    fericire

In  sufletu-mi  pustiu, iubirea  mai   dainuie.

 

De-atata  dor, te-nalt  pe  stelare   piedestale

Si-un   infinit    de   caste   flori   iti   daruiesc

Angelica  mireasma din  catifelaltele  petale

Sa-ti reaminteasca  magic, ca inca, te iubesc.

 

Vino inapoi  iubito  si-aprinde-mi  iara focul

Da-mi grandoarea clipei , cand  ma  sarutai 

Iubeste-ma  dinnou  si  intoarce-mi  sorocul 

Dragoste cu spini trandafirii, te rog sa  stai!

 

De acelasi autor: 

Joaca  de-a iubirea

Din  clipe   pretioase  de  iubire

Gelozia, un veritabil carburant

 

 

Maicuta mea

sizdeki-genclik-katiyen-gidecek.-eger-siz-daire-i-mesruada-kalmazsaniz-o-genclik-zayi-olup-basiniza-

Autor: Mihaela CD  

 

Cu mana parca tremuranda, cu tonul ei firav

Maicuta  imi   raspunde  intarziat   la  telefon

O -ntreb  cu glasu-mi  innecat  de  dor bolnav

De-i  bine, de e frig acolo.. si strig in microfon:

 

 -M-auzi   maicuta  draga , ce te-am  intrebat?

Maicuta   ostenita   imi   raspunde   monoton:

-Draga mamii , pe-afara eu nu  m-am plimbat  

N-am  mai  iesit  de  cand e  vreme de  palton.

 

Ca  nu mai pot  copila ,imi  par  pantofii   grei

Ma-npiedic si prin casa, doi pasi,  apoi tusesc,  

Mi-e  dor  de  voi  copila , sa  veniti   toti   trei,

Simt ca puterile ma lasa  si   rau  ma  obosesc.  

 

Ascult si plang, in suflet  adanca mi-e  durerea

Ca  departarea-i  o cruda si  ticaloasa  bariera

Vinovatia emigrarii  imi reteaza  iarasi  vrerea

Si-s suferinda  in  propriile-mi  vise  prizoniera

 

-Asa a  fost  sa  fie, draga mamii, nu-i o drama !

Imi spune  maicuta  cu glasul obosit si impacat,

Insa  eu  stiu ca pe lume, mai am doar o mama

Si-acum  simt ca platesc al departarilor  pacat !   

 

De acelasi autor: 

Mama e numai una

Iubite Tata

Nu am stiut

 

 

Voi imbraca trecutul

voi imbraca trecutul de aurelia oanca

VOI ÎMBRĂCA TRECUTUL

Autor: Aurelia Oancă

Voi îmbrăca trecutul în haină de uitare,
Cu lanțuri de iluzii îl voi înfășura, 
Apoi în pletele de-argint voi pune-o floare
Și busuioc sub pernă ce-ncet va susura.

Din moartele speranțe voi pietrui o cale,
Pe ea voi face pașii spre noul viitor, 
Vor ninge peste mine gingașele petale
Și trandafiri s-or umple de rouă și de dor.

Iubirea mea va țese din razele de lună
Veșmânt de noapte blândă cu picături de stele,
Dar steaua cea mai mare mă va lua de mână
Apoi vom prinde aripi și vom zbura spre ele.

Călătorind vom scrie din pulberi noi poeme, 
Vom pune slove mute să cânte murmurat,
Pentru acei ce-n lume au firile boeme
Și-n suflet au arcușul ce plânge tremurat.

Așa vom fi iubite, atunci când infinitul
Va scrie simfonia cu note de iubire, 
Iar dirijorul vieții va desena sfârșitul,
Eu să fiu lângă tine în dor și fericire!

 

Surasul revederii

surasul revederii de stefan dd

Surâsul revederii
Autor: Ştefan Doroftei Doimăneanu

Se-nfige grav cuvântul în clipa de-aşteptare
Turnând o ploaie rece pe liniştea aprinsă
Dorinţe nesecate mă strâng din depărtare
Şi-aştept căinţa vremii pe lacrima încinsă.

Izvoare de nelinişti ţâşnesc din pumni de rocă,
Emoţii se-adună şi-mi spintecă iar trupul,
Gerul din amintire mă-ngheaţă mă sufocă
Şi încă-aştept sărutul să îmi topească chipul.

Se-ncarcă cu neanturi privirea mea de sare
Legată strâns de maluri în noduri gordiene,
Te caută asiduu pe zarea fără zare
Vorbind cu steaua-aprinsă ca tristul Diogene.

Din liniştea genunii de dincolo de lună
Curg stelele din zodii în marea argintată,
Când dorurile toate în palme se adună.
Ferice-i revederea în noaptea mult visată.

Şi iară urc pe steaua, ce de dureri îi pasă
Şi încă scânteiază-n privirile senine,
Nu mai sărut tristeţea amarnică ţepoasă
Ce-mi răvăşeşte chipul când nu eşti lângă mine.

 

Nu privi inapoi

48414179_754988004874496_2572296947691945984_n

Autor: Aurelia Oancă

Am visat ochii tăi,
Am iubit glasul tău, 
Iar acum moare totul ca frunza,
Risipită pe-alei,
Sub răsufletul greu
Ce-ți ascunde iubirea și muza.

Din adâncuri de dor, 
Din oceanele reci, 
Iese valul cu spuma lui albă,
Ce se sparge ușor, 
Peste malul ce-l treci
Când aduni gândul meu într-o salbă.

Depărtări ai chemat, 
Depărtări ai lăsat
Să străbată iubirea din mine, 
Stropi de rouă ai dat,
Stropi din visul curat
Le-ai cernut peste dorul din tine.

Ale lumii poteci
Sunt rebele când treci, 
Peste urmele grele și triste,
Nu privi înapoi,
Nu mai suntem noi doi
Și nici lacrimi nu sunt în batiste!

 

Vremuri ce s-au dus

vremuri ce s-au dus de aurelia oanca

Autor: Aurelia Oancă

Mi-e dor de vremuri ce s-au dus,
Mi-e dor de-o sărutare, 
Dar astăzi totul e apus
Și-i dus ca val de mare.

Te port în suflet și aștept
O zi cu soare plină,
Să te mai strâng la al meu piept, 
S-avem viața senină.

Dar ierni și ger s-au așezat
Pe trandafirii care, 
Iubirii nu i-au fost mezat, 
I-au fost doar alinare.

Din lacrimi rouă și-au făcut
În dimineți senine, 
Apoi în scrum s-au prefăcut
Din dor nespus de tine.

Vor trece anii ca și noi
Hotarele durerii
Și vom uita că am fost DOI
Cândva, în pragul serii!

 

Lui Eminescu

 

eminescu_pic

Autor:Teodora Dumitru

 

Drag Luceafăr, printre stele ,
Veşnic şi nemuritor,
Ți-ai lăsat fruntea pe ele ,
Gânditor şi plin de dor…

În odihna veșniciei ,
Din înalturi ne priveşti ,
Tu esti Steaua României,
Ce deasupra-i străluceşti!

Fără strălucirea ta ,
Noi am fi trăit în tină,
Fără seamăn, slova ta ,
Ține țara în lumină !!!

Mulți au vrut să te întreacă ,
Înşirand versuri de dor ,
Dar în țara asta-ntreagă,
Eşti mereu învingător!

Esti ,Lumina din lumină ,
A neamului românesc ,
Fruntea lor veşnic senină,
Când din slova ta ,citesc !

Anii tinereții mele
I-am trecut cu versul tau ,
Privind cerul plin cu stele ,
La braț cu iubitul meu !

Pe lângă plopii fără soț,
Cu el adesea am trecut ,
Dar timpul ,ca un mare hoț
Lanțul iubirii ni l-a rupt !

Peste dragostea pierdută,
Am trecut mult mai ușor ,
Murmurînd în noaptea mută,
Versul tău frumos ,de dor !

Mă înclin în fața ta ,
Sfânt Luceafăr românesc,
Tu ,a țării dulce stea !
Vreau să ştii că ,,Te iubesc „!

De acelasi autor: 

Omul de zapada

Luceafarului …

Azi colind …

 

 

Iti port doina acasa, mama

iti port doina acasa mama de mircea trifu

ÎȚI PORT DOINA ACASĂ, MAMĂ 

Autor: Mircea Trifu

Simt pe munte cum se-nșiră
Toate zilele din viață
Când te ghemuiești, făptură,
Cu ghenunchii strânși la gură
În palatul meu de ceață
Și avar ca un năvod
Parcă uit să și respir
Te deșir pe-un pumn de glod
Luat din templul lui Irod
Strop cu strop și fir cu fir.
Mă mai tulbură căscatul
Ce-mi tresare liniștit
Și-mi sărută legănatul
Ce te ține ca piratul
Nesătul și-ndrăgostit.
De mă porți în vis cu tine
Pe-a ta cruce ca pe Crist
Muntele întreg din mine
Se preface-n miez de pâine
Că-s înfometat și trist.
Rătăcind cu fruntea goală
Dacă întâlnim o mamă
Că ne strigă pe la scoală,
Tu să știi că nu-i reală,
Muntele-i cuprins de teamă.
Căci ne jeluie sub iarnă
Fără un surâs pe buze
De-i putea să-i fii o Ană
Poate-ai învăța ce-nseamnă
Să-i pui muntelui ventuze.
Că-n ghețari, de mii de ani
Zace-o pungă de arginți
Parcă-i lava din vulcani
Ce-i plătită de romani
De-au ajuns păgânii, sfinți.
Acum du-mă pân-acasă
De pe cruce să-ți cobor
Căci e singură la masă
De aceia-i port mireasă
Mamei azi de plugușor.
Iți las stele descusute
Crucea ta aici să-ți cadă
Peste palmele tăcute
Prinse-n cuie-abia născute,
Căci vrea mama să te vadă
Undeva imi cântă trupul
Fericit în capul mesei
Când o să-i ajungă timpul,
O să-i duc pe jos Olimpul
Pănă sus, deasupra casei.

Sfarama dorul calator

sfarama dorul de aurelia oanca

SFĂRÂMĂ DORUL CĂLĂTOR

Autor: Aurelia Oancă

Ascultă inimă și taci, 
Nu plânge-n nopți cu lună, 
Durerea n-ai cum s-o împaci,
Ascultă, tu nebună!

Minciunile ce le-a rostit
Prefă-le în tăciune
Ce arde-n focul lui mocnit,
Ca sfânta rugăciune.

Alungă-ți gândul efemer, 
Să-l prinzi în colț de stele, 
În zori să piară un mister
Descoperit în ele.

Nici lacrimi să nu verși șuvoi
Peste obrazul care,
Se-aprinde ca un nor de foi
Unde iubirea moare.

Sfărâmă dorul călător
Ce poate zări străbate
Și peste rănile ce dor
Să pui eternitate!

 

Doresc

doresc de stefan doroftei doimaneanu

 

Autor: Ştefan Doroftei Doimăneanu

 

Am rupt petale reci din zâmbetu-mi de gheaţă
Le-am aşezat la piept încet să se topească,
Cu dragoste le-am pus pe zori de dimineaţă
Ţi le trimit urgent de doruri să-ţi vorbească.

Doresc ca edenul să-mi sprijine demersul
Şi să-mi trimită îngeri cu aripi purpurii 
Purtând iubirea mea, şi florile şi versul,
La tine să ajungă ca dar cu mărturii.

Doresc ca primăvara să te adune-n muguri
Să te desfaci în roze, să-ntinereşti mereu,
Privirea să-mi respiri când lacomă de-amurguri
Tu înfloreşti pe zare în arc de curcubeu.

Doresc să disipăm petale de tristeţe
În vântul disperat, mai tot mereu pe fugă,
Să ne-adunăm din nou pe zori de tinereţe
Ca nopţile de foc în noi să ni se scurgă.

 

 

 

 

 

Hotel pe insula iubirii

ws_love_island_2560x1440

Autor: Mihaela CD

 

As   vrea    pe   insula   iubirii

Sa   evadam   in   doi    iubite

Sa  dansam  valsul   nemurii

Sa-l asortam cu clipe fericite

 

Si-un     pescarus   indragostit

Sa   stea  de   straja   la   hotel

Pazind  amorul cu dor impletit

Iubire  ferecata  intr-un  castel

 

Cu raze de  alb  si  bleumarin

Pierduti   in   fire  de   nuante

Spre  cer  usor  in  ritm marin

Iubirea   noastra   sa  se-nalte

 

Si marea cu-al sau val turcoaz

Atinga-ne cu matasea fericirii

Sa   ardem  intr-un  viu  extaz  

Intr-un hotel  pe insula  iubirii  

 

De acelasi autor: 

Poveste de iubire

Radacini  

Prieteni buni

 

 

 

Mi-e dor

mi-e dor de stefan doroftei d
 

Autor: Ştefan Doroftei Doimăneanu

De-aici din depărtări străine
Iubită mamă azi te-anunţ,
Mi-e dor de casa mea, de tine
Şi-am să mă-ntorc, şi-am să renunţ.

Mi-e dor de-alintul şi cuvântul
Ce-l frământai în dimineţi,
Când în cuptor ardea doar vântul
Şi făceai pâine din tristeţi.

Mi-e dor de uliţa cu tină
De mersu-ţi greu, răvăşitor,
Când în credinţa ta creştină
Mă luminai cu viitor.

Mi-e dor de tata, de dojana
Ce o primeam când mai greşeam,
Azi încă mi-e deschisă rana 
Că a plecat şi nu-l mai am.

Mi-e dor de glia mea străbună
Unde-am crescut şi m-am lansat,
Unde furam roze din lună
Pentru domniţele din sat.

Mi-e dor de munţii mei, de deltă,
De mare şi câmpii cu maci,
Să cânt cu valul în revoltă
În graiul nostru de la daci.

Am să revin în prag de iarnă
Când tot românul s-a gătat,
Unitei ţări să îi decearnă
Un centenar de neuitat.

Şi-am să m-ămbrac la sărbătoare 
În strai străbun cu tricolor…
Frumoasă Românie Mare,
N-am să mai plec nici dacă mor!

 

 

 

Cerul patimilor noastre

cerul patimilor noastre de mircea trifu
 

Autor: Mircea Trifu

 

Cu marea ta m-am înrudit și eu când norii tăi
Îmi lăcrimau pe cer înduioșați de curcubeie
Aprinse de-o scânteie din visul ce pe bolți îl sui
Nesățios spre cel din-ntâi ce îl iubești, femeie.

Sunt visul din pământ însămânțat de-o sclavă
Cu două mâini îmbătrânite și arse de tăcere
Și scumpe la vedere, dar o să vină-aici, de vii,
Pe țârmul unde-ai să devii ce inima îmi cere.

Adâncul tău ascuns ce-mi freamăta dorința
De-a-i tulbura fără să-i sfâșii scoarța de coral
Al corpului astral și cald de miere-nmiresmată
Ce gura-mi însetată, ți-l bea din Sfântul Graal.

Înaltul ce l-am împânzit, noi patimi nesătule,
Toți viii, chiar și morți ne-ajung nesăbuința
Și-ne cerșesc credința cu-nsingurate mâini,
Doar noi, miloși maslini le-ndeplinim dorința. .

Femeie, n-avea teamă de bruma frunții arse!
Iți pare focul stins, dar nu e, e numai moleșit
De-un nor, de când ai răsărit și-acum bocește,
Simțind cum se sfârșește de lacrimi copleșit.

Cu valul ma-nvelesc

cu valul ma-nvelesc de aurelia oanca

CU VALUL MĂ-NVELESC

Autor : Aurelia Oancă

Cu valul mă-nvelesc, iubitul meu
Și mării îi întind mâinile mele, 
Rugând-o să te caute mereu,
Cu stropii ei cu spumă de mărgele.

Din toamne sau din primăveri să fie
Albastrul cer întins peste pământ, 
Ce-mbrățișează-o inimă pustie
Și adormită-n tainicul cuvânt,

Ascuns acum sub ierni înfrigurate
Dar care vrea să iasă-n zori de zi
Ca pescărușii-n zări să se arate
Și să străbată ceru-n seri târzii.

Din spuma mării să-mi croiesc veșmântul
Și la altarul mării să te-aștept,
Acolo să-mpletim iar jurământul
Care va face sufletul poet.

Pe cai de mare să ne ducem dorul
Cu verzi liane să-l împodobim, 
Apoi să spulberăm în zare norul
Și-n lumea mare stele să sădim.

Ele vor spune lumii o poveste
Despre-o iubire și despre noi doi, 
Apoi pe valuri vor aduce veste,
Din apa mării să ne naștem noi !

 

Ana-n versul lui Orfeu

ana-n versul lui orfeu de mircea trifu

Autor: Mircea Trifu

 

Îmi zidesc versul sihastru
Și îl las pradă tăcerii,
Căci sânt fiul Remuşcării,
Ce își scrie dorul țării
Undeva pe-un vârf de astru.

Înfășată-n coli de-asfalt
Îmi tot ține calea Ana,
Să-i duc crucea ei și pana,
Noaptea, de m-ajunge iarna
Din tărâmul celălalt.

De-i bat clopotele, cuie,
Dulcea mea călăuzită,
De-amintirea obosită,
O să-mi doarmă ghemuită,
În odaia mea căpruie.

Și aici am să-i recit,
Toata teama minții mele,
Când se prăbușea din stele,
Pe aprinsele candele,
Îngerul îndrăgostit,

Să-ntânlească Doina scrisă ,
Învelită pe picioare,
Cu o dulce-nfiorare,
Caldă și chinuitoare,
De pe gura mea desprinsă.

Am să joc cu Dumnezeu,
Sub măslin, ruleta rusă,
Dacă pierd Îți bat la ușă,
Botezându-ne-n cenușă,
Eurudice si Orfeu.

Unde lupii-mi plâng de foame,
Să te legene pădurea,
Când tai ramuri cu securea,
Sobei de-i aprind menirea, 
Pâinea-ți rumenește-n palme.

O să-ți cânt etern pe urme
Când mi te trezești, iubire,
Ți-adun crucii din cimitire, 
Să-nalț-altă mânăstire,
Doar să-ți uiți ziditul nume

Cum sa te uit?

f929e559

CUM SĂ TE UIT ?

Autor : Aurelia Oancă

Cum să te uit când te-am iubit odată ?
Cum aș putea din suflet să te smulg ?
Cum să străbat un drum ce altădată
Cu tine-n zbor simțeam că sunt un fulg ?

Pot doar să-nvăț a merge fără tine
Pe drumul ce era cândva în doi,
Mai pot spera că va mai fi și bine
Dar oare voi putea ieși din „ NOI ” ?

Absența ta îmi urmărește pașii
Aruncă-n depărtare chipul tău,
În stropi de ape ce străbat luntrașii
Și care mână apa înspre hău.

Iubirea ta mi s-a lipit de suflet
Și nu există-n lume bisturiu, 
Nici vânt puternic cu al său răsuflet
Să-mi smulgă dragostea pe care scriu,

Refren de dor șoptit încet prin frunze
De raza lunii când la ceas târziu, 
Va pune urme pe-ale tale buze
Sărutul meu ce-acum e străveziu !

 

Radacini  

48387440_754993068207323_4176032204100468736_n

Autor: Mihaela CD

 

Pamantul  aspru , roditor  iti   tine  radacina

Acolo-n satul iubitor  unde-ai  vazut  lumina

Si-n zilele si noptile senine sa te-ntorci iti vine

In gand iti amintesti, atunci,cat iti era de bine  

 

Copil  plapand cu ochii mari si inima  senina

Tu te revezi razand  cand n-aveai  nici o vina

Acele vremuri au apus ,satul  acum  e pustiit

Plecat-au toti,plange amar pamantul razvratit

 

Si-acuma  glasul  sangelui  tau  iti  vorbeste

De ale  tale  radacini   adanci  iti  aminteste

Acolo-n sat ai tai parinti si stramosi murira

O viata-ndestulata si pentru stranepoti voira

 

Caci n-au crezut  in veci  c-o sa  se-ntample

S-albeasca  pamantul  cel  roditor la tample

Si sangereaza  glia  ca  plina  e  de  maracini

Iar din pamant  astazi  ofteaza  a tale radacini .

 

De acelasi autor: 

Poveste de iubire

Judecator fara drept

Joaca  de-a iubirea

 

Colbul asezat

colbul asezat de aurelia oanca

COLBUL AȘEZAT

Autor: Aurelia Oancă

Sub colbul așezat pe-o noptieră
Ce stă ascunsă într-un colț de pod, 
Albumul stă tăcut pe-o etajeră
Iar amintirile din margini rod.

Dau colbul la o parte, iau albumul
Și dau cu ochii de imagini vechi, 
În fața ochilor se duce fumul,
Se plimbă braț la braț tandre perechi.

Mă văd pe mine și un ochi tresare,
Apoi își scapă lacrima sub geană,
Văd chipul tău în ceața ce apare
Și care taie bisturiu în rană.

Oricât aș vrea să uit tot ce mă doare,
Sunt amintiri săpate în adâncuri
De suflet și de foarte tristă floare
Ce a crezut a dragostei descânturi.

Dar ca să mergi pe drumul tău-nainte,
Așază colbul peste tot ce doare
Și fă zidire din șir de cuvinte
Ce vor închide-n ele tot ce moare!

 

Doua lacrimi am varsat

doua lacrimi am varsat de sandu chiva

DOUĂ LACRIMI AM VĂRSAT

Autor : Sandu Chiva 

Am să mă întorc cândva 
La căsuța părintească, 
Poate mai e cineva…
Pe-acolo să mă iubească.

Au plecat ai mei părinți…
Și-au găsit în cer odihna.
Ei au așteptat cuminți 
Până când și-au găsit tihna.

Amândoi se odihnesc 
Nu departe de-a lor casă. 
Parcă și-acum îi zăresc 
Cum cinau la a lor masă.

Îi revăd îngândurați 
,,Dumicând ” în farfurie, 
Urmărind îngrijorați 
Pițigoi zburând spre vie.

Nu mai este nici vecinul 
A plecat la locul sfânt. 
Geme astăzi cimitirul 
Cu mormânt lângă mormânt.

A murit până și popa 
Cel care m-a botezat. 
Nepoți-s prin Europa 
Pe-acolo s-au însurat.

Cârciuma de peste gârlă 
Nu mai e nici ea demult. 
Cântă un cioban din ,,surlă”
Stau pe un pietroi și-ascult.

Cântecul este de jale 
Și mieluțele oftează. 
Pasc printre ciulini în vale 
Nici o oaie nu e brează.

Totul mi-e străin în sat 
Și tristețea mă apasă..
Două lacrimi am vărsat 
Tot privind la a mea casă!

SANDU CHIVA 

Gerul Bobotezei

gerul bobotezei de mugurel puscas

Autor: Mugurel Puscas 

Demult, pe plaiuri cu zăpezi celeste,
Stăteau bătrânii vremii la taifas,
La vetre-ncinse-n clipe de răgaz,
Cu dalbe adumbriri în bărbi şi plete.

Prunci odihneau la sân de Mir şi lapte,
Cu furca-n brâu, lin, se torceau ” porunci „,
Puneau Ţara la cale mândre ” frunci „,
Din simple bojdeuci, nu din palate.

Biserici cu Agheasmă Mare şi poveţe,
Ne aşteptau cu Har de Sărbători,
Din cer cădeau fulgi – îngeri… Sub ninsori
Vedeam pe Dumnezeu zâmbind pe feţe.

E Gerul Bobotezei… Sacră iarnă
Cu amintiri, troiene, sănii, vis,
Se-ntorc străbuni din timpuri, din abis,
Cu chipuri blânde, sfaturi să aştearnă.

E Gerul Bobotezei sfânt şi aspru,
Mângâietor balsam pe plai şi răni,
Cu suflet sincer, rugă, vin în căni,
Să-i ascultăm povaţa de Sihastru.

Mugurel Puscas
( vol. Călătorul, ed. Vatra veche,  2018 )

 

Juraminte de iubire

  images                           

Autor: Mihaela CD

 

La  malul  marii  intr-o  seara

Iubire  vesnica   ei  si-au jurat

Dragostea  tainica  de-o  vara

Infiripata-n   sufletul     curat

 

S-au cunoscut din  intamplare

Si   s-au   indragostit    pe   loc

Poveste de iubire-ntr-o suflare

Ce o gasesti numai  de ai noroc

 

Ei din  petale  gingase de  floare

Iubirea lor si-au  scris pe litoral

Intens  in clipe pline de  culoare

Au  savurat  trairile   atemporal

 

Venit-a   insa  si    valul   care,

Necrutator, inscrisul a spalat

Lasand doar o urma  de  sare

Pe  malul  lor  atat  de  adulat

 

De-atunci se-ntorc in fiecare an

Sa caute fiorii de-adanca  traire

Si dragostea  cantata  de ocean

In soapte si  juraminte de iubire

 

De acelasi autor: 

Va multumesc  azi prieteni  dragi

Mama e numai una

Cutiuta  cu amintiri

 

 

 

E iarna

e iarna de aurelia oanca

E IARNĂ

Autor: Aurelia Oancă

E iarnă și te-aștept să vii,
Purtat pe aripi de dor,
Să ne jucăm ca doi copii
Aflați în lumea lor.

Printre nămeți să ne plimbăm
Și să uităm de toate,
Iar urma noastră s-o lăsăm
Cărării ce-o străbate.

Lumini de seară când se-aprind
Și-ncepe feeria,
În brațe vreau să te cuprind
Gustând astfel magia.

Nici frig, nici ger, nici vânt nu e
Când tu ești lângă mine, 
Chiar dacă e decembrie,
Acum mi-e cel mai bine!

 

Totusi va iubiti  

48408278_112996853081723_935567520587317248_n

Autor: Mihaela CD 

 

Sunteti  atat de diferiti  si totusi  va iubiti

Calcat-ati  in  picioare  al  increderii  prag

Un pic va  e bine, s-apoi  iar  va despartiti

Doi  poli  opusi,dar  care puternic se atrag

 

Sunteti  asemeni  cum e  apa  cu  uleiul

Convietuiti ,dar nicand  nu va contopiti

De suparare-mi plange  acum  condeiul

Imi  amintesc  candva cat  erati de lipiti

 

Sunteti  o primavara si  o  toamna  adunate

O vara verde si-o iarna cu viscol si cu vijelie

Sunteti ca  doua  condimente  incapatanate

Ce  nu  pot  sta  impreuna  in  aceeasi   felie

 

Ciudat, cu  toate  acestea, totusi va  iubiti

Si  uneori   sunteti   extrem de-ndragostiti

Cu  mierea  dragostei o  vreme  va hraniti

S-apoi  dupa  o  cearta , dinnou  va risipiti.

 

Sunteti  frumosi  si  inca  mult  prea  tineri

Nici nu  realizati ca  tineretea-i  trecatoare

Orgoliile-s  mari , nu stiti  s-aveti   abtineri

Va harjoniti  intr-una ,biete inimi jucatoare

 

Iar daca  sunteti despartiti ,dorul va doare ,

Nici   impreuna   parca   nu  sunteti   sortiti

Ca nu puteti s-aveti o viata lina curgatoare

Si cum ceva nu merge usa-n urma o trantiti  

 

Si-asa traind  in oscilatii  va  amagiti  cu  anii

Cand  sunteti amandoi, cand sunteti separati

Erupeti  si-aruncati cu lava  fiarta ca vulcanii

S-apoi  la  scurta vreme iubire iar va declarati

 

 De  nu  veti  obosi  in  acest  carusel  ametitor

O sa va osteneasca-i  vietii ani, si-o sa-i simtiti

Si-atunci  o sa va domoliti ,calm si impaciuitor

Desi sunteti  atat de diferiti ,voi totusi va iubiti…

De acelasi autor : 

Gelozia, un veritabil carburant

Secretul  casniciei durabile

Nicicand  nu-i prea tarziu …    

 

 

 

 

Fluiera un tren in gara

41840687_699859897059278_6587425894334201856_n

FLUIERA   UN   TREN   ÎN   GARĂ  

 

Autor:  Maria Nedelcu  

 

Fluiera un tren în gară,la un ceas târziu de noapte,
Cu-o valiză într-o mână,eu,speranțe port în spate.
Trenul amintirii mele,a plecat din gara vieții…
Mi-a purtat spre o gară nouă,durerea din tinerețe.

Azi mi-am încărcat bagajul,în vagonul părăsit,
Și în stația sortită,coborâ-voi în sfârșit…
Ca să te găsesc pe tine,fericirea mi-ai promis,
Ce durere nesfârșită,la mine n-ai mai ajuns.

Poate trenul meu sosit-a,într-o stație greșită,
Poate al tău a deraiat,nu stiu dragule…ce fac?
M-am trezit în noaptea neagră,pe-un peron pustiu,uitat,
Așteptându-te iubire,inima mi-a înghețat…

Stau tăcută și discretă,pe-un peron cuprins de umbră 
Doamne câte trenuri vin,în nici unul nu ești tu…
Acarii schimbă macazul,schimbat-au al meu destin,
Am luat un tren greșit,iată unde am ajuns…

Glasul roților de tren,îmi răsună în urechi…
Încă-l mai aud și acuma,tu cu el iubire pleci…
Caut lăcrimând cărarea,către gara de-altădată’ 
Vreau să mă întorc acasă,tu să-mi spui că am visat.

 

 

 

 

 

Azi  te  intorci  la  tine-n sat    

411840 - Copy

 

 

Autor: Mihaela CD

 

Azi  te  intorci  la  tine-n   sat

Uitat de-al timpului prigoana

De-atata   timp   tu   ai   lasat

Pridvorul  cu a mamei icoana

 

Schimbat-ai  locul  pamantesc

Pentru a departarii  stralucire

Azi  vii   in   pragul   parintesc

Sa   cauti  iar   vechea   lucire 

 

La   poarta -i   mare  buruiana

Ca nu  e  nimeni  s-o  pliveasca

Adanca-ti  este  in  piept  rana

Ca nimeni nu-i sa te primeasca

 

Iti  amintesti   cu  mare  drag

Chipul  maicutei  nins de  ani

Pe tata  sa-l mai vezi  in prag

Nu poti plati cu-ai lumii  bani

 

Acum  e  prea   tarziu  straine

Sa intorci timpul nu mai  poti

Doar sa le-nchini rugi crestine 

Sa intre  pe  ale  Raiului  porti

 

De  drag   si-n   amintirea  lor

Vrei  acum sa inviti  tot satul

Sa  stie ca  in  ciuda  vremilor

Satului  i  s-a-ntors   soldatul.

 

De acelasi autor: 

Dragoste  cu  spini   trandafirii

Nu inceta sa  visezi ..

Scoala  de parinti   

 

 

 

Vesnica poezie

24852456_869118736586791_6055701497710513288_n

Autor : Aurelia Oancă

Un strop de tinerețe de-aș avea,
Aș colinda pământul pentru tine
Și te-aș ascunde-n suflet, undeva,
Acolo să te am, să te pot ține.

Dar tinerețea mea a cam plecat,
Cu altă tinerețe la plimbare,
Eu doar atât din ea am apucat,
O inimă și-un suflet ce mă doare.

Eu inimii iubire i-am promis,
Deși mă dojenește rațiunea,
Nimic pe lume nu e interzis,
Deci, voi lăsa să intre, ea, minunea.

Tu vei găsi în inima mea, casă,
Te voi ascunde-acolo pe vecie,
De lumea rea, de neguri nu ne pasă,
Tu vei fi veșnica mea poezie !

 

Craciunul la români

image (1)

Autor: Angela Marinescu

 

Doamne, câtă fercire simt în suflet de Crăciun

Când, în jurul mesei mele, pe toți cei dragi îi adun

Când, cu toții împreună – copii, părinți și bunici,

Cu ai noștri dragi prieteni, cu vecini și cu amici

Colindăm și pân-la ceruri se-aude al nostru cânt

Și parcă simt cum coboară Raiul pe acest pământ.

 

Bradul, cu a lui mireasmă, ne îmbată și ne-ncântă.

Este seara de Ajun –seară magică si sfântă

Masa e îmbelșugată, sufletul ne e curat,

Parcă tot răul din lume, astăzi, l-am înlăturat.

 

Să uităm de supărări și griji, să ne bucurăm

Și pe cei în suferintă, cu drag, să îi ajutăm

Din puținul ce-l avem și lor să le dăruim

Și, uniți în fapte bune, acum, de Crăciun, să fim !

 

Magică e sărbătoarea sfântă a Crăciunului

Și, Doamne, cum răscolește sufletul românului

Ne e dor de cei plecați peste mări și peste țări

Și-am vrea să-i avem alături, acasă, de sărbători.

Ne e dor și de cei dragi ce-au plecat din astă lume

Și i-am vrea din nou aici și glasul lor să răsune

Alături de glasul nostru, în seara Crăciunului

Când Domnul cel Sfânt coboară și-n casa românului.

 

 

O vioara plange-n noapte

41570824_697249363986998_7609779431069974528_n

O   VIOARĂ   PLÂNGE-N   NOAPTE 

 

Autor: Maria Nedelcu 

 

Încă îți mai scriu poeme,și pe note le aștern,
Iar în ceas tarziu adesea,eu ți le trimit pe vânt. 
O vioară plânge-n noapte,pe-ale sale strune dragi
Simfonii cu lacrimi scrise,al iubirii bun rămas.

Pe o rază de la lună,notele zboară spre cer
Tremurând de-nfiorare,la fereastra ta alerg.
Bate într-una gândul meu,îți așez sărutul dalb
Pe o frunza îngălbenită,de al toamnei rece voal.

Îți compun o simfonie pe al lacrimii păcat,
Pe un viers de poezie,scris pe-o frunză de arțar. 
La sărutul tău visez,vreau aroma lui să simt…
Eu nu te-am atins vreodată,doar în vise te-am văzut.

Doar în vise-n miez de noapte,îți simt focul ce mă arde,
Ca un fulger care cade,noaptea-n nopțile cu ploi.
Toamna a sosit din nou,a câta de când te aștept…
Tu departe ești de mine,oare de ce te iubesc?

Toamna acoperă cărarea,frunzele în zbor mai cântă 
Către tine-n miez de noapte,poartă note pe-a ei frunze.
Eu pierdută printre vise,zbor și mor ca și un flutur…
Azi pe note de vioară cânt iubirea mea pierdută.

Inima-mi nebună este,tot ce-a suferit,azi uită…
Ea se-închină neîncetat,glasului ce a iubit.
Și pe-a notelor dulci liră,astăzi îți trimit din nou,
Un poem pe frunze triste,și cu lacrima în ochi.

 

 

 

 

Ma ascund sub aripa durerii

27973106_562808377431098_2036803715198348221_n

MĂ   ASCUND   SUB   ARIPA   DURERII

 

Autor: Maria  Nedelcu 

 

Mă ascund sub aripa durerii,și sufletul mi-e frânt,
M-acopăr să nu mă găsești,în noaptea rece plâng. 
Și-n gând neîncetat,eu încă te mai strig dar nu auzi;
Dar ce să fac,unde să fug,durerea să-mi alung…?

Mi-s aripile frânte,nu pot să mă înalț,zac la pământ,
Mi-e viața la sfârșit,la chinuri nu pot să mai rezist.
O lacrimă de stea,îmi cade-n noaptea tristă,rece…
Și clipe amare,fără de tine,trăiesc în ceas de noapte.

Prin gânduri,clipele mai număr,să văd ce-a mai rămas,
Și-ți cer iubire azi dobândă,la tot ce mi-ai furat.
Incerc să mai găsesc în scrumul,ce inima mi-a ars,
O mică tainică scânteie,ce poate încă nu s-a stins.

Colind prin timp,și port în suflet,troieni de amintiri,
Și umărul se apleacă,prea greu îmi este totul.
Ninsori de amintiri,o iarnă rece-n suflet plânge…
Când valul vieții,mai adânc mă trage,mă scufund.

Când totu-mi este împotrivă,și nu mai pot să zbor,
Să mă-odihnesc la tine-n brațe,aș vrea,apoi să mor.
Și sub aripa-mi frântă,eu chipul mi-l ascund și plâng,
Fii tu limanul vieții mele,fii stânca de care să mă prind.

 

 

 

Dorul din semineu

Christmas, Holiday, Fireplace, Interiors, Welcome Home Wallpapers in Christmas Fireplace Desktop Background

Autor: Mihaela CD

 

…cu dor nespus in memoria tatalui meu ….          

 

Doar stau , ma uit pierdut la semineu

Cum  arde-o  flacara  galben-albastra

Si gandu-mi  zboara  catre  tatal  meu

Desi-i plecat ,il vad  parca-n fereastra…

 

Ca  vine-acum   Craciunul   ma  apasa

Iar  el  mi-apare-n  gand   instantaneu

Il vad  sezand ca alteori cu noi la masa

Mi-e dor  nespus  si sufletul mi-e greu…

 

Si parca-l vad aievea surazand in prag

In  Mos Craciun ii sade  bine  deghizat

Duios ne canta  colinda de la el din sat

Cu  voce-ai   blanda  si cu  chipul  drag…

 

Curand  visul  cel treaz  mi se destrama

Vad flacara acum, nu-l vad pe tatal meu

A  disparut  precum  dispare  o reclama

Doar stau,  ma  uit  pierdut  la  semineu…

 

De acelasi autor: 

Iubite Tata

Roata vietii se-nvarteste

Nu mai e loc

 

 

 

 

 

 

M-am ratacit

36389731_631803603864908_5968506615760945152_n

M-AM  RĂTĂCIT

 

Autor: Maria  Nedelcu 

 

M-am rătăcit pe-a vieții cale,prin locuri neumblate,
De lumea asta-înșelătoare,să scap,eu am fugit.
Sufletu-mi trist și singur,departe să-l ascund…
Căci astăzi firul vieții se subție,și iarna vieții m-a ajuns.

Mă-ascund în câmp de rouă,dară lacrimi mă inund;
Printre macii plin de floare,fug din câmpuri solitare.
M-ascund în frunza de plopi,pe la margine de drum,
Dară ei mirați,mă întreabă,de ce într-una eu plâng ?

Și la țărm de mare,fug,lacrima să îmi ascund,
Dar valurile-s de tăceri,nimenea nu-mi dă răspuns.
Mi-așez fruntea pe-o stâncă,cântul mării să ascult,
Sufletul nebun îmi urlă,parcă e un lup flămând.

Peste munți înalți de piatră,vreau acuma să mă urc,
Pe un vârf de stâncă ninsă,printre cetini să m-ascund. 
Furtuna azi mă lovește,mă scutură ca pe un ram,
Eu cobor pe scara vieții,și mă frâng ca un catarg.

Unde să mă ascund iubire,când de tine dorul arde,
Și la pieptul tău n-am loc,pe alta ții tu azi în brațe ?
Mă-ascund în cuib de vulturi,pe un munte sus,pierdut 
Ca să fiu de cer aproape,de stele și Duhul sfânt.

 

 

 

 

Dragoste ironica

photo-636471379948966952-1

Autor: Angela Marinescu

 

Din clipa când te-am întâlnit

O boală m-a cuprins subit

Și din coșmaruri nu mai scap

Și veșnic am dureri de cap.

Din zori de zi, când mă trezesc,

Eu doar la tine mă gândesc.

Mă tem că nu te mai zăresc,

Deși din suflet o doresc.

Mă doare sufletul de dor,

Mă mistui de al tău amor

Și inima mi-a înghețat

De când în ea te-ai instalat.

Nici stele nu mai pot sclipi,

Nici flori nu mai pot înflori

Și totul e un chin cumplit

De când pe tine te-am zărit.

Ai milă, tu, de viața mea

Și nu te mai lega de ea

Că firul ei e-n mâna ta

Și-n tine-i fericirea mea

Dacă vreodaăa vei zări

Doi ochi, plângând noapte și zi,

Sunt ochii mei și nu uita

Ei plâng după iubirea ta.

 

Amintiri din copilarie

indian-children-playing

Autor : Angela Marinescu

Deseori mă gândesc, stând sub cerul senin,

La toți anii ce trec, la toți anii ce vin

Si, zâmbind, mi-amintesc cum cu greu m-adormeai

Prin duioase povești ce seara-mi spuneai.

Glasul tău, mamă dragă, îmi răsună în gând

Și, cu gândul la tine, adorm greu și plângând.

 

Ați trecut, zile frumoase, când pe stradă alergam,

Ne opream la porți de case și….sunam și-apoi fugeam.

Când jucam șotron, pe-afară, până când se însera

Și nu aveam nicio grijă. Doamne, bine mai era !

 

Dulce, tu, copilărie, amintire ce nu piere

De ce clipele-ți plăcute sunt cu toate efemere?

Doamne, cred că ani din viață i-am ceda, dacă am știi

Că ne vom redobandi “luxul” de a  fii copii.

 

Însă timpul n-are milă. El mereu fuge, mereu,

Fără a ști că acuma ne-am dori și tu, și eu

Să se-oprească doar o clipă, să se-ntoarcă în trecut,

Să avem din nou în față ce-am iubit atât de mult…

Mama să ne fie-alături, tata să ne ocrotescă,

Noi să ne jucăm pe-afară, timpu-n loc să se oprească!

Degerate geamuri

Children waving as they sled down a hill in Chicago, Illinois, 1929.

Autor: Alex Andru

Când degerate geamuri, cu flori de ghiață ne dădeau lumina

Priveam mirați afară, belșugul fulgilor în răsvrătire,

Cădeau zăpezi cât munți și ne făceam castele noi cu mâna,

Ce bine mai era printre nămeți, ce sfântă  amintire

 

Mă uit acum, sânt iar zăpezi afară

Dezlănțuitele tampete mă mai strâng din drum

Eu las troienele  pe frunte să îmi cadă înspre seară,        

Ce bine e printre nămeți, ce bine este și acum

 

Noi nu știam atunci, demult, ce-s alea termopane

In soba casei ne trosnea căldură, inima pădurii

Iar gerul de afară-n geamuri, altfel, ne desena tulpane

Și noi copii suflam voioși din cerul gurii

 

Cu cercuri, să topim în rotocoale

A  frigului  măiastră țesătură

Și  când vedeam că dincolo-i zăpada moale,

Ne îmbrăcam în grabă să ieșim afară

 

Noi brânci dădeam la sănii până-n vale,

Castele albe construiam, când încă ne credeam

Ca seniori din mari cetăți medievale

Și la războaie bulgări de zăpadă noi porneam

 

Mai rar acum sânt degerate geamuri

Dar dor mai este de a fii încă copii,

Când cad zăpezi cât munții dinspre ceruri,

Ce bine e printre nămeții, ce sigur ne vor cotropii

 

 

 

Secretul  casniciei durabile

Romantic_Dinner_Jimbaran-1024x683

Autor: Mihaela CD     

 

Doi  batranei  ce se plimbau  agale

Prin parcul cu castani  in fiecare zi

Pareau a  fi  desprinsi   din  seriale

Indragostiti  erau   ca-n  prima   zi

 

Ii   cunosteau   si   florile  si   iarba

Ii   salutau   toti   oamenii   din   jur

Si-n   cartier  li    se   dusese   vorba

Ca vor avea-n curand  nunta de aur 

 

Tinerii  curiosi  aveau  o  intrebare

Si  i-au  oprit  in  parcul  cu castani

N-a  fost  in  viata   lor  o  suparare 

De-s  impreuna  dupa  atatia   ani ?

 

Si   batraneii   asezati   pe-o   banca

Le-au povestit  multe  din  viata lor

Ca-n  ziua  de  azi  totul   se-arunca

Demult se coseau  gaurile  hainelor   

 

Ca  viata-n  casnicie-i  ca  o   haina

Ce   se    mai   poate   rupe   uneori

Insa   comunicarea   este  o   taina

Care  la   greu   te-ajuta    adeseori   

 

Cu multa iubire cuplul il consolidezi 

Secretul   insa    sta   in   compromis

Sa te-adaptezi ,sa stii sa mai cedezi

Sa  savurati  IN DOI  o viata  de vis! 

 

De acelasi autor: 

Moderatie

Poveste de iubire

O Doamne

 

Sunt fulg de nea

15822944_358466924531912_8469054957898825554_n

Autor: Maria Nedelcu 

Sunt fulg de nea,pribeg în drumul tău
Si-n zborul meu,ușor,alene mă asez
La tine-n păr,pe fruntea ta 
Mă simți iubire pe obrajii tai?

Tu,lasă-mă acum să te mângâi
Să simți cum mă topesc de dor.
Cu mâna prinde-mă,mă soarbe ,
Să-mi fie cald,la tine-n sufletel.

Să-ți simt aroma si parfumul 
Al gurii tale,nestiut,străin sărut.
Să simți ce dor imi e de tine,
Cum mă topesc de dorul tău și plâng.

Cu-nfrigurare cerului te cer 
Îți sărut ochii,cu lacrima din mine 
Si strange-mă la piept cu dor,iubire
Să-ți simt bătaia inimii.

Pe o aripa de dor,ajung până la tine
Voi merge să îți caut pasii,
Pierdut esti astăzi pentru mine,
În clipa ce-o doresc și nu mai vine.

O lacrimă azi cade,in neant s-a prefacut. 
Pe colțul unei stele friguroase 
Eu o asez,de tine o ascund 
La cer când vei privi să o distingi.

O stea veghează din înalt,eu sunt.
Lampa amintirilor tale,o stea,lacrima mea
Am ochii plânsi,pe umeri port povara grea,
Și ninge iubire pe inima mea.

Mi-e frig și mi-e teamă de iarnă,
Asterne-mi covor din fulgii iubirii.
Ninge iubire, pe sufletul meu ,
Acoperă-mi inima cu sufletul tău .

Cad fulgi pe inima mea si mă doare 
E frig si viscol în sufletul meu,
Ninsoarea își scutură haina rece,
Pe părul tău sur,pe părul meu blond.

Iubirea,ne cheamă si anii nu sunt
Valsează nebuni fulgii de nea 
Iar noi prin ninsoare plutim
Ne pierdem sub ramuri si vânt.

Mă pierd în amintirile cu noi 
Pe sub ramuri aplecate 
Vântul,neaua-și scutură 
Peste capetele noastre.

Sunt fulg de nea,la tine-n suflet 
Cad fulgi de nea ne-or troieni 
Și pasii ni s-or rătăci.
Cad fulgi de nea,peste capetele noastre 
Înclinate intr -un sărut.

 

Prima zapada

24294355_867645266734138_8626611442648506318_n (1)

Autor: Aurelia Oancă

A căzut prima zăpadă,
Fulgii s-au ascuns prin frunze,
Parcă nu voiau să cadă
Peste negre buburuze.

Crengi trosnesc sub pașii mei
Ce se plimbă prin ninsoare,
Au căzut ca flori de tei
Dar mai albe, mai ușoare.

Umbra ta pe drum apare,
Urmărită de un nor,
Ce-i așează aripioare
De zăpadă și de dor.

Te privesc și-aștept cuminte,
Printre fulgii care-și cern,
Din steluțe și cuvinte
Și vestesc un alb etern.

Mă cuprinzi cu-a tale brațe,
Inimile se topesc,
Vor iubirea s-o înalțe
Într-un zbor, căci se iubesc !

 

Iti alerg mereu prin suflet

19601141_452337441811526_1950276083474306282_n

ÎȚI ALERG MEREU PRIN SUFLET

 

Autor: Maria Nedelcu 

 

Îți alerg mereu prin suflet,sunt o umbră fără chip,
Stau în noapte ghemuită,pe o bancă te aștept. 
De durere chinuită,o fantomă să zăresc,
Să-mi apari prin vise iară,ceru-mi să îl luminezi.

Susur de izvor îmi pare,negreșit e al tău glas 
Tu la margini de abis,sufletul mi l-ai purtat. 
Lacrimi grele pe obraz,sângerează și tot plâng 
M-ai lăsat în părăsire,m-ai trădat și apoi te-ai dus.

Un copac firav în cale-ți,rădăcină mea te-am vrut
Eu să fiu a ta coroană,când furtuna m-a lovit.
Sufletu-mi bolnav de tine,de atâtea ploi și vânt 
De durere azi s-a frânt,alta-n brațe ai ținut.

Eu,cu brațe tremurânde,te-am înlănțuit cu dor,
Tu,în hău adânc de moarte,m-ai împins fără să vrei.
Frunze,flori și tot ce aveam,toate mi le-ai scuturat,
Am rămas tot mai săracă,tu iubire,ai plecat.

Tot mereu din al meu suflet,tu ai rupt bucăți de dor 
Le-ai împrăștiat prin lume,fără milă c-o să mor.
Mi-ai lăsat în loc de brațul ce odat’ m -a ocrotit,
Drept toiag,o amăgire,și pustiul pribegind.

N-am o vorbă cui să spun,te privesc mereu…în gând. 
Poarta veșnic încuiată,al tău suflet e pustiu.
Peste sufletu-mi cărunt,o furtună azi se-abate,
Inimă,de lacrimi plină,azi,nu vreau să aud de moarte.

 

 

 

 

 

Din stele rotunjite

24058852_865234096975255_3810006824719547500_n

 

Autor : Aurelia Oancă

 

Din adieri de vânt culeg cuvinte
Ce știu că tu mi le-ai trimis în dar, 
Ascult cum cânt-un greiere cuminte, 
Ascult și florile ce dau dulce nectar.

În zumzet de albină mi se pare
Că te aud vibrând de dorul meu, 
Chiar dacă totul este-n depărtare
Îți simt suflarea ca de tainic Zeu,

Ce-a coborât din stele rotunjite
Și preschimbate în simțiri de vis, 
Aduse de pe căi reci, pribegite
Și parcă mângâiate-n paradis.

Dar eu am vrut să te culeg din floarea
De trandafir cu roșul în petale, 
Ce tremură ușor când simte boarea,
Depuse-n catifea-s buzele tale.

Un dor să-l stingi și-o inimă te-așteaptă, 
Alături să-i așezi inima ta, 
Îmbujorată ca cireașa coaptă, 
Voi fi și eu și te voi aștepta !

 

Intaiul meu Craciun

images (10)

  

Autor: Mihaela CD

 

Sunt   inca  mic  abea  am  sase luni

Si-n  jur  e-atata   forfota si   galagie

Se  pregatesc  ca  vine Mos Craciun

Si  vad  parintii-s  plini  de   energie!

 

A  aparut  in  casa  un  brad   mare

Impodobit   cu    globuri  si  stelute

Ce -i   cu   aceasta    transformare ?

Si   ce-o fi   cu  atatea    margelute ?                                                       

 

Mama-i    atata   de    emotionata

Acum  o  masa  mare   pregateste

Cui  ii  e  sarbatoarea  destinata ?

Ca nu  pricep  si  ma  nelinisteste !

 

Indata  de – ndoiala   sunt  patruns

Degeaba   ii   ascult   ca   nu-nteleg

De ”datina”vorbesc,nu am raspuns

Nu  pot  misteru’ asta  sa-l  dezleg!

 

I-aud    ca   povestesc   de-un   Mos

Care   in   seara   asta   o   sa   vina

Probabil   c-o   fi   vreun    stramos  

De    va    veni    cu    tolba    plina !

 

In     orice     caz     m-am    dumirit

Ca   Mosul   asta -i tare  important!

Atatea   cadouri   are   de   oferit ?!

Abeab astept , ca pare  interesant !

 

Mama  pe  loc   mi-a  pregatit   laptic

Si-n   bratele   ei   calde  ma  primeste

Da’ eu plang  ,nu vreau sa fac somnic

Vreau  sa   vad  Mosu’  cand  soseste! 

 

Chiar  daca  aprig  m-am  impotrivit

Glasul   duios  al  mamei   m-a vrajit

Mos   Ene     pe   la   gene-a    zabovit

Si  pan ‘ la   urma   tot   am  adormit!

 

Devreme   dimineata    m-am    trezit

Le-am   dat    la    parinti   desteptare 

C-a   sosit   noaptea   Mosu’ am  auzit

Nu  l-am vazut , si tare  rau imi  pare!

 

Sub  brad mi-a  lasat  daruri  minunate

Cred ca-i  bogat  ca si la anul  o sa vina  

 Si-o sa-l pandesc   sa-l vad  pe inserate

Si  am  sa  aflu si ce-nseamna ” datina” !

 

De acelasi autor: 

Scoala  de parinti   

Secretul  casniciei durabile

Aho, aho, prieteni si frati

Fanul cel mai fidel

Happy loving family

Autor: Mihaela CD

Mama   mea  e  pentru   mine   un   adevarat   model

Iara  eu  sunt  pentru  mama , fanul  ei  cel  mai  fidel

 

Copia  ei  vreau sa fiu, atunci  cand   voi   creste  mare,

La fel  ca ea  pantofi  cu tocuri, vreau sa am in picioare

 

Mama-i  ca si o printesa eleganta ,asortata, cu  poseta

Vreau  sa fiu  exact  asa ,si-mi  doresc  sa  fiu  cocheta!

 

Ador  sa  ma rujez  ca mama  si   la  fel   avem   rochite

Si-atunci  cand ne aranjam  suntem ca doua  domnite!

 

Intocmai  coafura ei  vreau  s-o am  , parul  buclat si fin

Lung , negru  si  ondulat  ,pe   umeri  sa-mi   curga   lin

 

Visez  sa am  si eu  identic  parfumuri fine  si   bijuterii

C-ador  al  ei  miros  si tare-mi  plac  sclipirile   ei  aurii

 

Asemeni   ei   sunt   bucuroasa   sa cant  si   sa  dansez

Si-mi   place  mult   fotografia  si  uneori   sa  si  pictez!

 

Mamica   ma  iubeste  tare  si  eu  o  voi   iubi   mereu

Si   chiar  de-i   fac  o   suparare , o   inveselesc  tot  eu !

 

Ca-i   mare  incantare   si  mandrie   pentru  o maicuta

Cand   fanul  ei  cel   mai   fidel  este  fetita  ei   draguta!  

De acelasi autor: 

Un bobocel  plapand de floare

Secretul  casniciei durabile

O mititica buburuza

Lui Eminescu cu dragoste

26907145_545698425808760_8480547244608310989_n

Autor: Maria Nedelcu

 

Mă închin cu plecăciune 
Ție… mare împărat…
Rege scump,al poeziei
Sufletul mi-ai încântat.

Lacul codrilor albastru,
Singuratec a rămas. 
Astăzi,ramuri bat în geam;
Plopii în codri azi te cântă,
Și mai tremură un ram.

Spre aducere aminte,
Stele scânteie pe lacuri.
Vremea trece,vremea vine,
Tu,rămâi la toate rece.

Veronica de-aș fi fost,
Astăzi,n-aș fi suferit.
N-aș mai plânge-n ceas târziu,
Pentru un dor neîmpărtășit.

Azi din teiul tău iubit,
Îmi culeg doar lacrimi grele.
Floare albă de cireș…
Vântu-mi bate,frunza-mi geme.

O,rămâi,rămâi la mine…
Te iubesc atât de mult. 
Ești izvor de nemurire,
Port în piept a ta iubire.

 

 

 

Scrisoare  trista  catre Mos Craciun

                       

santa-claus-wallpapers-59496-4913425

Autor: Mihaela CD

 

Ma  grabesc acum  sa -ti  scriu  o  scrisoare

Pentru  ca-n curand  tu  pornesti la drum,

Ti-o  trimit si-n acest an la fel  ca-n fiecare

Fiindca  si-asa  stiu ca  tu ai sa  vii  oricum .

 

De   anul    trecut   s-au  schimbat    multe

Sunt  tare   suparata   parintii   c-au  plecat

Si-acum inima  nu  poate  sa-mi mai  tresalte

Nu vreau cadouri  ca  sufletul mi-e intristat

 

Doar o magie mi-as dori, de-ai  sti  sa faci     

De   mi-ai   putea   aduce  cadoul  fermecat

Dorinta-mi  arzatoare  in  vise  sa   prefaci

M-ar ajuta, ca sufletul  nu e usor de vindecat  

 

Te-ntrebi  care-i magia si ce as vrea sa am ?

Dori-mi-as  chipurile  lor sa vad  cu mare  drag

Asa  ca-n alte  sarbatori  cand   fericiti   eram  

Sa imi surada si sa-mi lumineze  al viselor sirag ….

 

De acelasi autor: 

Nicicand  nu-i prea tarziu …    

Si-a  mai trecut inca  un an …  

Te-ntreb : De ce?  

 

 

 

 

Mi-am pus doru’ intr-o valiza

41741384_698203327224935_8770241725722525696_n

MI-AM  PUS  DORU’  INTR-O  VALIZĂ 

 

Autor: Maria Nedelcu

 

Mi-am pus doru’ într-o valiză și-am plecat pe drum străin 
Mi-am legat într-o batistă dragostea,o port la sân …
Noapte e în jur acuma,cerul își poartă norii negri,vineții
Dorul urlă din valiză,vrea să mă întorc din drum…

Câte drumuri presărate,de-ale lacrimilor ploi…
Azi străbat în lung și-n lat,pe cărări străine-n zori ?
Unde noaptea mi-e amară,unde plâng și nu mi-e bine,
Oare când mă vor purta,înapoi la rădăcină …?

Acasă pe glia mea,sfânt pământul românesc,
Unde mă așteaptă codrii seculari,cu ramuri verzi.
Marea cu-ale ei tărâmuri,unde adesea am visat
Unde-i glia mea străbună,miorița cu-al ei viers.

Doina-n suflet să îmi cânte,lângă dragii mei mereu,
Satul unde am crescut,dragoste de Dumnezeu.
Cimitirul cu cei dragi,florile din prispa casei…
Azi vă strig pe toți cu gândul,îmi răspunde doară vântul.

Încă mai colind pe cale,căutând tot ce-am pierdut,
Mă intreb unde-a rămas,casa dragă părintească… 
Horile încinse-n drum,seara când veneam din câmpuri.
Și căldura mâinii dragi,ce ne mângâia pe frunte.

Să mă așez unde-am dorit,ca o pasăre în zbor,
Pe al cerului întins,eu să-mi caut cuibușorul.
Șnurul vieții se subție,să mai stau pe-al vieții val,
Inima își plânge chinul,prin străini îmi alin dorul.

Sufletul se frânge iarăși,noaptea plânge în pridvor,
Dragostea mă cheamă într-una,către țara mea cu dor.
Pe arcușul de vioară,ce mereu m-a fermecat…
Îmi plâng focul ce mă arde,sufletul nemângâiat.

 

 

 

 

 

 

Cat de frumoasa esti…

 

42962297_1076981305800532_7533594639748562944_n

CÂT DE FRUMOASĂ EȘTI…

Autor: Aurelia Oancă

Cât de frumoasă ești, tu, Românie!
Cu chip de Geto-Dacă ne răsfeți
Și cu superba, românească ie,
Ce-a străbătut mai multe mii de vieți.

Cu ochii tăi deschiși spre nemurire
Și cu obrazul de copil curat, 
În zâmbet ai păstrat a ta menire
De om integru, nu de om furat.

Pe cojocel ai pus sfintele râuri
Ce ne străbat ținutul strămoșesc
Și tricolorul este prins în brâuri
La toți ce România o iubesc.

Cât de frumoasă ești tu, Românie!
Cu ochii tăi deschiși spre nemurire
Și cu superba, românească ie,
În zâmbet ai păstrat a ta menire!

 

E zi de sarbatoare

23843172_516637455381524_746098207117011421_n

Autor: Maria Nedelcu 

E zi de mare sărbătoare,
Români uniti-vă-n simțiri 
Oriunde vă aflați în lumea asta mare
Să nu uitati,sunteți români.

Să prindem mâna de la mâna 
Din Alba și din toată țara, 
Să ne unim azi dragi români
Sub steagul libertății,si-n Moldova.

Buciume prin munți încă răsună,-
Și doina mai cântăm,și miorița e acasa.
Lanuri de grâu mai sunt pe glie
Prin verdele din ramuri,mai cântă ciocarlia.

Românca sunt,port ie și mărgele 
Și mândră cânt în limba mamei mele.
Mă prind în hore-n sărbători…
Cu graiul dulce,mă dezmerd.

Sunt fiica României mari 
Și din Moldova lui Stefan eu vin.
Acolo,unde el,însemnele pe steag si-a pus,
La Putna în Moldova noastră sus.

Chiar dacă astăzi sunt departe,
Eu țara niciodată nu mi-o uit. 
Îmi cânt dorul și doina,străinii mă ascult. 
Mi-e sângele albastru,de Ștefan domnul sfânt.

Deșteaptă-te române să ne unim toți intr-un vis
Acasa-i România,acasă avem copii,părinți 
Desteapta-te române,cât poți,amarul să-mai duci? 
Tu,doamne cu puterea-ti,ocrotește-i pe români.

MARIA NEDELCU 

Plai strabun

Hora-Unirii-la-Lipanesti-9.x71918

PLAI STRĂBUN

Autor: Aurelia Oancă

A fost cândva un plai străbun
Cu granițe-n întinsa zare,
Cu un popor și demn, și bun,
Dar și călcat de reci picioare

Ce alta nu voiau decât
Să-i smulgă țării bogăția,
Poporului să-i pună-n gât
Frânghia, talpa, sărăcia.

Trecut-au peste noi dușmani, 
Din răsărit, din sud și-apus, 
Să ne transforme în juncani
Cu biciul și în grai supus.

Din trupul țării au mușcat
Când unii și când alții, 
O lacrimă nu s-a uscat
Venit-au iar înalții,

Puteri ce lumea nu le-ajunge
Vor tot și ne vor iar supuși, 
În lacrima ce-n suflet plânge
Se-nalță zid de nerăpuși.

Ne-au dezbinat, noi ne-am unit, 
Ne-au construit din nou hotare, 
Chiar dacă alții ne-au rănit, 
Noi vrem o „Românie Mare” !

 

Dor de tara

 

Folclor-romanesc-simleu

Autor: Alex Andru

Dor îmi e de tine țară

Că străin m-am dus în mâine

M-au uitat vecinii, iară

Din străini nu văd o pâine

 

Mi-a înghețat cuvântul gura

Să nu pot să râd de bine

S-a strâmbat și uitătura

Că nu pot să fiu cu tine

 

Țară, țară, dor de țară

E cuvântul tău icoană

Ce o rog în orice seară

Scoate-mă din frig și iarnă

 

Că pământ e lung și lat

Te-am lăsat și dus am fost

Ce am vrut am căpătat

Și mă-ntreb dacă e rost

 

Să trudesc cu dor și sete

Zilele să-mi fie post

Nopțile să-mi fie pete

Fără nici un adăpost

 

Dor mereu de dor de țară

Românie-n  glasul tău

Blând îmi murmură, mă cheamă

Ca copil la sânul său

 

Va veni o zi desigur

Când  de iarnă voi scăpa

Primăvara va fi sigur

Un sărut pe glia ta

 

30 nov 2018

 

Acasa, este tara mea

15219476_679756395523027_5799671528649195816_n

 

ACASĂ, ESTE ȚARA MEA

Autor : Aurelia Oancă

Cunosc un loc numit „Acasă”,
La el revin cu dor în suflet, 
Și când durerea mă apasă, 
Acolo e al meu răsuflet.

Oriunde-aș fi, la el revin,
Putere să adun și viață,
Ca drumul meu să fie lin,
Și tu copile, asta-nvață !

Acasă, este țara mea,
Cu munți, cu ape și câmpii,
Și este tot ce vom avea
Și vor avea ai noștri fii.

Deși sunt mulți cei care spun, 
Că țara lor este oriunde,
La orice legi ei se supun
Și pentru „Bine”, o pot vinde.

Dar de-i căta în al lor dor,
Ascuns și îngropat prea bine,
Vei reuși să scoți fior,
Cu-o doină ce de-acasă vine.

În lacrima ce va cădea,
Fierbinte pe al său obraz, 
Mult dor de casă vei vedea, 
Și-un munte mare de necaz.

De-aceea dar, revin și spun, 
Nimic nu este ca „Acasă”,
Nimic nu poate fi mai bun,
Atunci când dorul te apasă.

Acasă, este țara ta, 
E țara mea și-a tuturora, 
Și niciodată nu uita,
E scumpă precum aurora.

Nu o trăda, n-o părăsi,
Ea pâine-ți dă și libertate,
Oriunde mergi nu vei găsi,
Mai multă dragoste de frate !

ACASĂ, ESTE ȚARA MEA ! 

Dacia … tara mea

24129868_865731553592176_6228011014202508654_n

DACIA… ȚARA MEA

Autor : Aurelia Oancă

Mi-e dragă țara pân`la lacrimi,
Mi-e drag și sfânt poporul meu, 
Cel obidit de grele patimi
Și pumnu-n gură pus mereu.

Suntem săraci în astă țară
Bogată și cu codrii verzi,
Pe care unii o doboară
Și ne transformă în cirezi,

De vite obidite-n casa
Ce ne-am zidit-o din amar
În care-am așezat și masa
Ce pentru noi e sfânt altar.

Treziți-vă ! Români din țară.
Treziți-vă ! Și fruntea sus.
Nu suntem lumii de ocară, 
Suntem copii de dac apus.

O țară cu întinse plaiuri
Am fost cândva pe-acest pământ, 
Venit-au oști pe frunți cu lauri, 
Să ne dărâme, pleavă-n vânt.

Dar au venit și au plecat, 
Noi am rămas pe glia noastră, 
S-o apărăm că nu-i păcat
E-a noastră pe planet-albastră !

 

Mama, Romanie Mare

Autor: Maria Nedelcu 

47016275_739408836437717_6363727874251292672_n

MAMĂ,ROMÂNIE MARE 

Bat clopote în depărtare,vestesc reîntregirea,
A neamului român,pe veci UNIREA,1 Decembrie e ziua.
O singură țară,ROMÂNIA și mamă a toți românii,
Dinspre Abrud,încă se simte a Iancului chemare,vie.

La Alba vin cu mic,cu mare,în suflete purtând cu toți
Aceeași unica dorință sfântă,unirea să înfăptuiască. 
De la Alba,la Avrig,de-a României drag,să-înfăptuiască,
Hotare sigure și pace,a noastră țară să-înflorească.

S-au reunit la Blaj,provinciile toate,ca să semneze azi,
Unirea Moldovei cu Țara românească pe vecie.
Acolo s-a născut a noastră,mamă țară-România 
Cu viersuri dulci,cu oameni bravi și vorbe de iubire.

La mulți ani români din orice colț de țară și de lume
Încingeți a unirii horă,prindeți-vă strâns de mână. 
Sângele în vene fierbe,vorbim toți același glas,
Moldovă tu ești altoi,pentru o mare Românie.

Unirea tuturor,sub același steag străbun,e tricolorul,
Ce-a fluturat mereu cu stoinicie, din veacurile adânci…
Un singur ideal avem în cuget,unirea tuturor,
De la Bălți și de pe Prut,glas de frați se-aud strigând.

Dumnezeu,bate la uși și ne-întreabă azi pe toți,
Ce-am făcut cu libertatea,moștenită din străbuni?
Tu române,ai dus greul,peste umerii tăcuți…
Azi deșteaptă-te române,că vei deveni supus.

Tu popor înalță capul,cine ai vrea să te trezească 
Din această amorțire,de-aia au luptat străbunii?
Oare azi nu vă mai pasă,viața pentru țară-au dat,
Să trăim în libertate,nu cu jugul pe grumaz…

MARIA NEDELCU 
29 Noiembrie 2018.

Suta de ani

cent-meu-2-1024x612

 

Autor: Alex Andru 

 

Acolo unde printre atâția alții frați, era Vechiul Regat
Se stăruia să dea poporului a sa știută demnitate
In sufletul de bravi bărbați, ce au trudit și s-au rugat
Că una singură e România Mare, ca locul unde fratele e frate
Și mai presus de legi politice și dușmănoase ce au tăiat hotare

Cu Țara-Mamă se dorea Unirea Mare, pecetluită-n fapte

De Basarabia, de Bucovina, de Transilvania și tot a sieși
Frați din Banat, frați din Crișana, cu Maramureșul, cu toți
Să fie ce au fost de mii de ani, alături, cu binele și rău, aceiași
Pământului ce i-a născut și îngropat prin vii și morți
Acum, când Alba Iulia din clopotele sfințite, fior trimite
Rememorând suta de ani ce a trecut, voi frați români
Ce n-ați plecat și voi cei truditori, cu dor în suflet și în minte
Icoana Maicii Domnului să sărutați și cu firescul gest de mâini
O cruce faceți și vă rugați, ca tot românul, care smerit nu uită
 Că România Mare va trebui din nou să fie ce a fost
Și piedicilor și vrăjmașilor, o cale să le facă, scurtă
Ca să un se înstrăineze iară glia și neamul fără rost… 

Acrostih ”Romania”

roman

Autor:  Alex Andru 

Rătăcitor de mergi prin colburile și coclaurile lumii
O stea veghează drumul tău abrupt și solitar
Mai luminoasă este, vie și mai aproape inimii
Aici , de unde veșnicia, nu știe de hotar
N-ai să te rătăcești, n-ai cum ,ca să te pierzi
Iubită e de toți ce s-au născut sub mângâierea sa
Aici și nu în ceruri este steaua, ce-i România ta !

Ce floare-as fi …

23559435_859033650928633_5239288612211691296_n (1)

CE FLOARE-AȘ FI…

Autor : Aurelia Oancă 

 

Ce floare ți-ar plăcea să fiu ?
Un crin sau poate-o margaretă ?
Sau liliac și-n verde viu
Să mă transform ca o egretă

Ce-și plimbă pașii printre nuferi
Plutind pe ape-a lor poveste
Te-ntreb și nu vreau să te superi
Ci doar ușor să-mi dai de veste.

Un trandafir de aș putea
Să fiu în fața casei tale, 
Să mă culegi când tu ai vrea
Să-mi vezi iubirea în petale.

Sau poate-o fragedă narcisă
Să-ți mângâi sufletul cu-arome,
Sau poate o lalea decisă
Să te alinte-n axiome.

O tuberoză de aș fi
Te-aș ameți cu-a mea iubire, 
Aș pune-n zori de nouă zi
Prinosul meu de fericire.

Dar orice floare-aș vrea să fiu, 
Tu vei vedea doar ce îți place, 
Deci mă păstrez în argintiu 
Ce te iubește, nu se face !

 

Dor

poporul-roman

 

Autor: Alex Andru

 

Nu-i nicăieri în lume mai mângâios cuvânt decâtul, Dor

El nu se-aude orișiunde, și nu se știe pe de rost

E doar acolo unde, pământul,  poartă casei sfânt pridvor

Și iarba te  primește, curat, cum tu născut ai fost,

Iar sufletul tău știe, simte, aici singurul său loc,

Pe unde ape spală aur, truditelor zile nevoi

Și sânt păduri, ce holde străjuiesc până în vară, când se coc,

Păsări măiastre și carpatinii cerbi, turme de oi,

De unde Primăvara, din fluiere, ciobanilor, cu doinele le cântă

Numai acolo e cuvântul nepereche, Dor

Când  pribegind străinelor meleaguri a ta menire  sfântă,

Ferită lumii inima-ti, tresaltă și vie, e poartă a sublimului fior

 

 

Te-ai gandit vreodata…

23795386_863323563832975_1216627271371764413_n

TE-AI GÂNDIT VREODATĂ…

Autor : Aurelia Oancă

Te-ai gândit vreodată să mă cauți
Între petalele de trandafiri, iubite ?
Și din parfumul lor să mă culegi,
În inimă să-mi faci căi infinite ?

Poate că nu, pentru că tu nu poți
Să crezi că m-aș ascunde-ntre petale.
Dar știi că trandafirul va vorbi
Despre ceva ascuns inimii tale.

E floarea dragostei, a inimii cu dor, 
E frumusețea adunată în cuvinte,
Este-ncâtarea celor care vor, 
Să scrie o romanță, să te-alinte.

Când vei voi să-mi mângâi supărarea,
Un trandafir în dar să îmi aduci,
Din lacrima ce va spăla obrazul, 
Vei aduna doar slove dragi și dulci !

 

Tot pe tine te-as alege  

  Beach-Love-Wallpapers-2

 

Autor: Mihaela  CD

 

De-ar  fi  acum  s-o  iau   de   la-nceput ,

Sa  stii   ca   tot   pe   tine   te-as   alege

Din  tot   ce   intre   noi    s-a   petrecut

Nici  macar  o secunda  nu   as  sterge

 

Esti  soarele  ce-mi   lumineaza  viata

Cu   tine-un   viitor   am   putut   fauri

Cu  tine  vietii  i-am  gustat   dulceata

Esti  absolut  tot  ce -mi  puteam  dori

 

Tresar  si–acum  cand  ti-aud  glasul

Chiar   de-au   trecut   frumoase  veri

La  fel  ma infior   cand  ti-aud  pasul  

La  fel  ca -ntr-ale  nostre  primaveri

 

Noi  suntem   indragostiti  si-acuma

E  atata   iubire  si  pasiune   in   noi

Ca  n-am  lasat  sa se  aseze  bruma

Peste  a   noastra   romanta  in   doi

 

Ne     completam    si   in   gandire

Precum  e noaptea  cu  ai zilei zori

Alaturea    imi   esti  si   in  simtire

Si-avem  desigur s- aceleasi  valori

 

Tu langa   mine  stai   intotdeauna

Indiferent   ce     viata    ne    ofera  

Noi   amandoi  ii   ducem   cununa

Noi   amandoi    formam   o   sfera

  

De-atatea   ori    eu    m-am    gandit

Adesea  cand   urcam  al  vietii  deal

Ce norocosi  suntem  ca ne-am gasit

Esti  pentru  mine  partenerul   ideal

 

Si  chiar  de   o  sa  treaca  tineretea

Si  o   s-apara  fire  de   argint in par

Si  chiar  de  o  sa   vina   batranetea

 Vreau  doar  cu  tine  s-o   descopar

 

 Eu stiu  ca-mi esti alaturi, si-mi vei fi

 In veci cat  vom  avea a vietii licarire

Si chiar s-apoi in  vesnicie  mi-as dori

Sa-mi  fi  tot  partener  si-n  nemurire

 

De-ar  fi   acum  s-o  iau  de la-nceput,

Sa  stii   ca   tot   pe  tine   te-as alege ….

 

De acelasi autor: 

Secretul  casniciei durabile

Ne-am contopit in Noi …

Juraminte de iubire

 

 

 

Diaspora    vibreaza   

     

iubesc-din-toata-inima-drapelul-tricolor-si-romania

 

Autor: Mihaela CD 

 

Diaspora romana  acum  vibreaza , clocoteste

Festin in cinstea centenarului unirii  pregateste

Ca impreuna   frati romani  din  lumea-ntreaga

Ziua de-ntai  Decembrie  cu  veselie  o serbeaza  

 

Aflati  in  orice asezare  de   pe   acest   pamant

Romanii  au unirea -n simtire, in fapta si in gand

Si se -ntalnesc  cu insufletire   la marea  celebrare

Iar cantul  lor frenetic rasuna pana departe-n zare

 

De sunt  veniti  de dincolo  sau  dincoace  de Prut

Diaspora   romana  facuta-i   toata  din acelasi lut

Cu drag  si cu  mandrie  imbraca  portul romanesc

La   ceas  de  sarbatoare   atunci  cand  se gasesc

  

 Oriunde-n  departare  romanul   nostru  s-ar fi dus  

Adanc  infipt  in  suflet  el   poarta   un dor  nespus

Il stie numai  vantul  ce i-a purtat  oftatul si  suspinul

Ca nu i-a fost usor sa emigreze dar si-a urmat destinul

 

El n-a plecat pribeag  din tara lui  pentru ca-i tradator

Nu-i vinovat  decat  c-a vrut copiilor  sa faca un viitor

Romanul  cel  cinstit  si harnic  sfinteste   orice   glie

In orice orasel  unde-s romani ,exist- o mica Romanie ! 

 

Romanu’ aflat  in   tari  straine   gateste  romaneste

Cu  copilasi-n  casa  lui   limba   romana    vorbeste

Prieteni  dragi  isi  face  tot   dintre  ai  sai  romani

Prezent este la slujbe , pastreaza datini din strabuni   

 

Tinandu-se de mana romanii din  diaspora se ajuta

Tot  impreuna  fac romanii  nostri si botez si nunta

De-i bucurie  ori  tristete  mare, romanii  se  aduna

De plang ori  canta si danseaza, sunt  tot  impreuna !

 

Indiferent  in  care colt de lume  romanul  a ajuns

De unde a plecat nu uita ,de amintiri este patruns

Din dor imens si din iubire  de limba , neam si tara

In diaspora  romana  multe asociatii  se formara

 

Avem  si restaurante romanesti si multe  magazine

Gustul  de-acasa   il gasesti intr-ale lor   vitrine

Avem  ziare romanesti , avem artisti si televiziuni

Te informezi si poti s- alegi ca ai destule optiuni

 

Avem  de toate romanesti, dansuri si  festivaluri

Spectacole cu dragi artisti , revelioane ,   baluri

Biserici  romanesti , credinta  sa ne tina  treaza

De sarbatoare  azi  ne pregatim , Diaspora Vibreaza!

 

 

Mama, steaua copilariei mele

64d07-stardust

Autor: Angela  Marinescu 

 

Orice copil are o stea

Frumoasă, caldă, iubitoare.

Însă eu ştiu că steaua mea

Este cea mai strălucitoare.

 

Cu zâmbet cald, cu ochi senini,

Ea îmi îndrumă paşii-n viaţă.

Ştiu unde merg, de unde vin,

Pentru că steua mea mă-nvaţă.

 

Ce fericită mă trezesc

Când mă sărută, dimineaţa…

Şi, când spre steaua mea privesc,

Ei i se luminează faţa.

 

Şi mă iubeşte steaua mea,

Cât nu pot spune în cuvinte.

Căci eu sunt universul ei :

Fetiţa ei cuminte.

 

Orice copil are o stea

Şi pururea să ţineţi seama

Că steaua oricărui copil

Are acelaşi nume : MAMA. 

 

 

Tatalui meu

6476812

tatalui meu,  cu dragoste

Autor: Angela Marinescu

 

M-ai dus pe umeri, m-ai cărat în spate,

M-ai ajutat să aflu ce-mi doresc,

Mi-ai dat iubire, dragoste de carte,

Tăticule, eu, azi, îți mulțumesc!

 

M-ai îndrumat în viață, tatăl meu,

M-ai învățat ca lumea s-o iubesc,

Să nu renunț atunci când este greu.

Tăticul meu, acum, îți mulțumesc!

 

Crâmpei de suflet tu mi-ai dat, din tine,

Și-n suflet te păstrez și dăruiesc

Și eu, copiilor, crâmpei din mine

Și pentru asta, tată-ți mulțumesc!

 

Mă rog să-ți fie bine, zi de zi

Și vreau de orice rău să te feresc

Și, Doamne, tânăr iar aș vrea să fii….

La mulți ani, Tati !!!! Și îți mulțumesc!

 

Anii-au zburat  în ritm amețitor

Și timpu-n în loc aș vrea să îl opresc.

Sunt zile care râd și zile care dor,

Dar nu sunt zile fără „TE IUBESC !

                            

                                                

Va veni  Craciunul  fara voi ….

 

Autor: Mihaela CD 

Animation222

 

Voi dragi parinti  cand ati plecat

Nu ati stiut ca totusi  o sa vina

Un alt  Craciun  neinduplecat

Iar sufletele noastre-s in ruina  

 

Se pregateste lumea  de Craciun

In case -i atata forfota si veselie

Dar noi  avem  un sentiment imun

Ca pentru noi  e doar melancolie                     

 

Ce  bucurie era  si la noi  odata

Sedeam  in jurul bradului  adunati

Tata ne depana povesti de altadata

In scumpe amintiri eram purtati .

 

Si  cata  frenezie si cata exaltare

O reverie cand cadouri desfaceam

Tata  spunea :Egal  sa aiba  fiecare!

 Apoi o licarire-n ochii lui zaream .

 

Atunci  cand  eram  dusi in departari  

Nu ne puteam vedea de Sarbatori

Parintilor  noi le  faceam   cantari

Prin fir de telefon  eram colindatori

 

Al mamei  glas  duios  se auzea

Canta  suav  cu noi colinda  sfanta 

Lacrimi de dor obrazu-i  umezea

Si o  simteam cum se framanta .

 

 Jalnice sarbatori sosesc acum

Ca  ne-ati  lasat  in suflet  goi

E trist  si dureros  si zbucium  

Ca  va veni  Craciunul fara  voi  ….

 

De acelasi autor: 

Si-a  mai trecut inca  un an …  

Viata nu-i decat o statie

Petale de trandafir

Iubitului meu

images (3)

 Autor: Angela Marinescu 

 

Ma rog sa ai viata pe care ti-o doresti

Si ce-ti doresti mai tare ma rog sa si primesti.

Ce vrei mai mult in viata? Avere vrei cumva?

Ma rog atunci ca Domnul avere sa iti dea.

 

Poate mai mult vrei faima, renume si putere?

Ma rog atunci, din suflet, sa ai parte de ele.

Ori poate vrei distractii, placeri, mese bogate?

Petreceri cu prieteni? Ma rog sa le ai toate.

 

Dar dintre toate astea, oricat ti le-ai dori,

Nimic nu-mi sta-n putere sa-ti pot eu oferi.

Un singur dar ti-as face si-as vrea sa il primesti:

Iubirea mea. Dar oare e asta ce-ti doresti ?

 

Daca mai mult pe lume iubire iti doresti

Si daca poti pe mine, pe veci, sa ma iubesti,

De vrei ca fericirea sa-nsemne TU si EU,

Atunci acesta este, iubite, darul meu.

 

Ma rog acum, din suflet, la fericirea ta

Si sper, o particica din ea, sa-ti pot eu da.

As vrea sa-ti fiu amanta, dar oare ma doresti?

As vrea sa-ti fiu sotie, dar oare ma iubesti?

As vrea sa nu existe nicicand un TU si-un EU,

As vrea doar NOI sa fie, la bine si la greu.

 

Prieteni buni

Autor: Mihaela CD 

 

Helping-a-friend-1140x641

 

Prietenia -i o comoara  scumpa  ,rara

Nu  oriunde pe-orice drum o  intalnesti

Norocos  esti, cu nimic  nu se compara

Prieteni  buni  atunci   cand iti  gasesti

 

Omenia-i  dar nepretuit , e lucru mare

Ca din  timpul tau sa vrei  sa daruiesti

Sa mergi oamenii sa ii sustii  la suparare

Fara sa te-opresti deloc  sa  te gandesti

 

Prietenii cu tine la durere  stau alaturi

Lacrimile de triste-ti sterg de pe-obraz

Sunt  acolo  te alina  in a vietii  lovituri

Te suporta  te ajuta   cand esti  la necaz

 

Iar atunci  cand ai o bucurie  mare

Prietenii  iti  sunt ca adevarati  frati

Langa tine  la petreceri vine fiecare

Impreuna sa cantati  si sa va bucurati

 

Ei  te insotesc  in orice imprejurare

Si de-i soare si de sunt grele  furtuni

Voi parcurgeti impreuna a vietii carare

Esti un mare norocos de- ai prieteni buni    

 

De acelasi autor: 

Voi valuri….

La  gongul final

Hotel pe insula iubirii

Dor de tine

Si-a-privit-mama-ca-pe-un-monstru-dar-la-moartea-ei-a-aflat-adevarul-1024x1024

Autor: Angela Marinescu 

Iubitului meu fiu, la implinirea varstei de 19 ani

 

Cu fiecare an ce trece,

Cu fiecare an ce vine,

Simt cum in sufletul meu creste

Un dor imens:  dorul de tine.

 

Mi-e dor de buclele balaie,

De obrajorii-mbujorati,

Mi-e dor de rasul cristalin,

De ochii limpezi si curati.

 

Si-mi amintesc, odorul meu,

Ce fericire am simtit

In clipa-aceea minunata

Cand tu pe lume ai venit.

 

Cand ochii ni s-au intalnit

Intaia oara, puiul meu,

Am inteles ca te iubesc

Enorm azi, maine si mereu.

 

Mi-ai dat atata fericire

Cand ai facut intaiul pas

Impleticindu-te copile,

Si-apoi cazand direct in nas…

Au fost momente minunate

Cand, fericit m-ai anuntat

Privind pe geam, cu incantare,

Ca “pepepeul o buiat”

 

Vorbeai pe limba ta, copile,

Si numai eu te-ntelegeam.

Imi daruiai din plin iubire

Si eu la fel iti daruiam.

 

Apoi, intaia zi de “gradi”,

Cand te tineai de fusta mea

Si imi spuneai, cu ochii-n lacrimi:

Te rog, mamico, nu pleca !

 

Plangeai si tu, plangeam si eu…

Asa era la inceput…

Dar, dupa prima saptamana

Ai zis: Imi place ! Am crescut !

 

Da, ai crescut, odorul meu,

Si  timpul inapoi l-as da,

Azi tu te uiti la mine-n jos

Si-mi spui, ades, “micuta mea”

Mi-aduc aminte, ca si ieri,

De prima noastra zi de scoala.

Doamne, ce mandri mai eram!

Inima-n piept statea sa sara.

 

Te-ai remarcat de la-nceput:

Istet si dornic de a sti

Si in scurt timp ai devenit

Cel mai si mai dintre copii.

 

Oh, Doamne, cate bucurii

Si satisfactii am trait

De-a lungul vietii de scolar,

De la-nceput pan- la sfarsit.

 

In Creanga, inca se mai stie

De cel ce-a terminat cu zece,

Sef de promotie, bun la baschet,

Pe care nimeni nu-l intrece.

 

Si-apoi…incepe-adolescenta…

Ce zbucium si ce framantare….

Cu fiecare zi ce vine

Se naste inc-o intrebare.

 

Liceul, viata-n Eminescu,

Prima iubire, primul bal.

Si ma rugam lui Dumnezeu

Sa nu te lase dus de val.

Emotii cu nemiluita:

Unde e-acum? De ce nu vine?

Si nu puneam geana pe geana

Si tremura inima-n mine.

 

Aveai de toate:

Frumusete, intreligenta si talent,

Dar erai plin de contradictii,

Ca doar erai adolescent.

 

Pe cand erai in clasa a IX-a

Ti-ai depistat rapid chemarea

Cand mintea ta, neobosita,

Descoperise…programarea.

 

Ai progresat, copilul meu,

An dupa an, neincetat

Si chiar de-a fost greu uneori,

Nicicand tu n-ai abandonat.

 

Ne-ai dat de toate:bune, rele

Si agonie, si extaz.

Ne-ai dat si cald, ne-ai dat si rece,

Si bucurie, si necaz.

 

Am savurat deplin, copile,

Orice victorie ai avut

Si-am suferit mai mult ca tine

Cand n-a iesit cum ai fi vrut.

Te-am educat, copilul meu,

Cum am crezut noi ca-i mai bine.

Te-am invatat sa fii corect,

Sa stii ce-i  rau si ce e bine.

 

Mai e putin si-ai sa pornesti

Pe drumul tau, urmandu-ti calea,

Si eu ma rog la Cel de sus

Sa ai mereu senina  zarea.

 

Sa-ti construiesti, copilul meu,

Viata asa cum iti doresti.

Sa daruiesti multa iubire

Si-n schimb, iubire sa primesti.

 

Sa stii sa pretuiesti din plin

Ceea ce ai in viata ta,

Sa nu alergi dupa himere

Vasand la ce-ai putea avea.

 

Si chiar de crezi ca esti departe

Si ne despart si munti si vai

Exista-un loc numit ACASA,

Cu oamenii ce sunt AI TAI.

 

Aici ai cunoscut iubirea

Deplina, neconditionata,

Cu care pururi te-nconjoara

Cei ce-s ai tai MAMA si TATA

Nouasprezece ani s-au scurs..

Ah! E o varsta minunata!

De-acum incepe viata ta.

Sa fie buna si curata!

 

Sa o traiesti, copilul meu,

Intens, dar si cu-ntelepciune

Si cand privesti in urma ta

Sa vezi un sir de fapte bune.

 

Sa nu te schimbi, Sa fii corect

Si bun, si dulce, ca acum

Sa stii sa treci de greutati

Cand le-ntalnesti pe al tau drum.

 

Si-orice problema vei avea,

Oricat ar fi ea de serioasa,

Isi va gasi o rezolvare

De-omparti cu noi, cei de acasa.

 

Deci….La multi ani, copilul meu!

Fie-ti viata cer senin

Si plini de fericire-ti fie

Toti anii ce de-acuma  vin!

 

Si nu uita, copilul meu,

Atunci cand greul te apasa,

Ca te iubim nespus de mult

Si te-asteptam cu drag ACASA

 

Suflet de emigrant

COLAC

Autor : Mihaela CD 

 

Migrat-am catre tari straine ,

Asemeni  pasarilor  calatoare

Cu gandul ca ne-o fi mai bine ,

Ca s-avem  viata- nfloritoare

 

Venit-am  toti cu  frenezie  ,

 Sa cautam  taramuri bune

Si n-am crezut ca in suspine

Dorul  are sa ne  sugrume

 

Lasatu-ne-am cu dor parintii

In pragul casei  parintesti

Si n-am stiut  ca ,cu argintii

Mormintele  ai sa platesti  

 

Plecat-am  inspre  lumea mare

Cu fratii  nu ne-am mai vazut

Pierduta-n  posta  o scrisoare

Vama  a  departarilor   tribut

 

Dus-am cu noi in pribegie

A nostra limba  si  un port

Acestea ne sunt pe vecie

Al  sufletului drag  confort!

Fetitei mele

Mother Daughter Love Wallpaper

Autor: Angela Marinescu 

Fetitei mele  Corina , cu dragoste

 

Te-am adorat din clipa-n care

În astă lume-ai răsărit

Și, ca pe o gingașă floare,

Cu dragoste te-am îngrijit.

 

Îmi amintesc, fetița mea,

Cum gângureai, neobosită

Și, Doamne, bine mai era.

Erai atât de fericită !

 

Văd chipul tău de îngeraș

Și glasul dulce ți-l ascult.

Tu, dragul mamei copilaș,

Când ai crescut atât de mult?

 

Apoi, să mergi ai învățat

Și teamă nu-ți era deloc

Și câte trânte ai luat…

De inima-mi stătea în loc.

 

Și râdeai mult, fetița mea,

Tot chipul tău era lumină

Și ai rămas și azi așa:

Veselă, dulce și senină.

 

Să faci surprize îți plăcea,

Să ne faci daruri, bucurii

Și ne făceai, fetița mea,

Să ne simțim din nou copii.

 

Ne-ai dat atâta fericire

Câtă nu-ncape în cuvinte.

Ai fost și  ești și vei rămâne

Fetița noastră cea cuminte.

 

Cea care știe ce te doare,

Cea care-ți sare-n ajutor,

Un trup micuț cu suflet mare

Tu, dragul mamei scump odor.

 

Viața va-ncepe pentru tine

Abia acum, cu-adevărat

Și vei pleca de lângă mine

Tu, suflet dulce și curat.

 

Îți vei începe al tău zbor

Spre culmi pe care tu le-alegi

Și nu va fi mereu ușor,

Însă nicicând să nu te-apleci.

 

Să rămâi dreaptă, fiica mea!

De vei cădea, să te ridici,

Să-ți faci viața cum vei vrea,

Dar s-o clădești cu pașii mici.

 

Da, pas cu pas, cu-nțelepciune,

Ca să ai timp să-nveți din ea

Și toate lucrurile bune

Să se aștearnă-n viața ta.

 

Să nu te pierzi în amănunte,

În lucruri care nu contează.

Poți să faci vrute și nevrute,

Dar mintea să-ți rămână trează!

 

Să îți așterni, fetița mea,

Viața așa cum ți-o dorești.

Să dai mereu, fetița mea,

Și înzecit ai să primești.

 

Să îi alegi cu-nțelepciune

Pe cei de care te-conjori

Și să faci multe fapte bune,

Chiar de vei pierde uneori.

 

Și să înveți, fetița mea,

Mereu, constant, de la oricine

Că învățând devi om bun

Și implicit îți va fi bine.

 

Și chiar dacă vei da de greu

Să nu renunți, fetița mea.

Alături îți vom fi mereu

Și dornici de-a te ajuta.

 

Cât te iubesc, fetița mea….

Tu pentru mine nu ai seamăn

Și e așa precum ai spus:

Da, tu ești „sufletul meu geamăn”.

 

Cu dragoste noi te-am crescut,

Așa cum am știut mai bine.

Ți-am dăruit tot ce-am putut

Și ne-am mândrit mereu cu tine.

 

Ai 18 ani acum.

Când au zburat? Unde s-au dus?

Tu vei porni pe al tău drum

Să urci, Corina, cât mai sus.

 

Să ai curajul de-a visa,

Și-ambiția de a-ți dori,

Să ai puterea de-a lupta

Și mintea pentru-a reuși.

 

Oriunde și oricum vei fi,

De vei fi tristă sau voioasă,

Necazuri, griji și bucurii

Să le împarți cu cei de-acasă.

 

Îi vei găsi o vreme-aici,

În acest sat un pic mai mare,

Pe-ai tăi părinți și pe bunici

Iubindu-te fără-ncetare.

 

La mulți ani, Corina !!!!!

 10 noiembrie 2017