Balada cu poveti

balada cu poveti de mircea trifu

Autor : Mircea Trifu

 

Mă-ntorc, de-mi amintesc vreodată, 
Cu-aceiași pași, pe-același nesfârșit,
Să sprijin gândul de aceiași poartă
Unde m-așteaptă tot ce n-am găsit.

Aici, brodat, e-un labirint pe ducă,
Îl despletesc, dar fără să îmi scuip,
Când mușc din coaja lui de stâncă 
Toți dinții-ajunși ca țărmul de nisip.

Că doar aici e miezul pâinii coapte,
Mai răgușit ca un copil flămând,
Stând ghemuit în cana mea de lapte
Cu toarta lipsă de trei vieți la rând.

Iar am ajuns unde-s născut fugar
Vărs focu-ntr-un lighean de ceară
Să spăl tot visul drag, de balegar,
Când sta în grajd și eu pe-afară.

Pe-aceiași coală  ne-nțeleasă 
Ți-am scris Balada de poveți
Chiar daca ți-am lipsit acasă
Eu stiu că tot ai să mă ierți.

De acelasi autor: 

Prometeu salvat de-o Crista

Sfanta-n ”Sfanta Sfintelor ”

Visul bratelor intinse

 

Reclame

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.