Autor : Elena Tudosa
În noaptea asta atat de sumbra,
În corn de luna trista, lupii urla,
Se-aud cantari de cucuvele-n turla,
Pe cer, nu vad din stele nici o urma.
Privesc tăcută prin geamul înghețat,
Imbracata-n smoala, bolta-ndelung suspina,
Mi-e sufletul răpus, de dor lnlacrimat,
Și ma petrec în lume, singura și straina.
Parca e otravita cupola în neant,
În sinul nopții tipa tăcerile adanci,
Unde sa te zaresc, unde ești înger drag,
De ce nu vii o clipa, tristețea să-mi alungi?!?.
Ce lunga-i noaptea asta de catram,
Ma-nvaluie și-mi ninge în inima cu dor,
Mi-s gandurile frante și liniște nu am,
De-atata întristare, îmi vine-n cer sa zbor.
E-atat de întuneric, doar lupii musca-n noapte,
Îmi urla-nsingurarea, ecoul ei strident,
As vrea pentru o clipa, sus în imensitate,
În stea sa te arăți, însă îmi ești absent,
Mi-e dor de tine în fiecare clipa și moment!
De acelasi autor:
Descoperă mai multe la Poezii pentru sufletul meu
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.

