ÎMI ESTE DOR
Autor: Gabriel Ionescu
Îmi este tare dor de tine Mamă dragă.
Mi-e dor de tot ce ai reprezentat în viața mea.
Inima ta iubea o lume-ntreagă,
Erai săracă, dar erai o stea.
Știai să te descurci cu bani puțini,
Tu toată viața, ai fost servitoare pentru toți,
Erai dispusă să ajuți și să alini,
Trebăluind mai mult chiar decât poți.
Ai rămas văduvă la sub 50 de ani.
Rămasă singură, fără vreun ajutor,
Eram doar eu cu tine, n-aveam bani,
Dar viața merge înainte, deși nu-i ușor.
O dată nu mi-ai dat măcar o palmă,
Rămâneai calmă, deși poate-o meritam,
Doar câte-odată îmi spuneai câte-o sudalmă,
Era puțin, dar nu doar pentru asta, te iubeam.
Ți-ai dedicat întreaga viață să-i ajuți pe toți.
Iar mulți, au cam uitat să-ți fie recunoscători,
Nu te plângeai, nici când vedeai că nu mai poți,
Erai prea bună, intr-o lume fără zori.
De când te știu, tu croșetai la macrameu,
Rămân zeci de mileuri, pe la toți cei dragi,
Aveau talent, creai modele, bune de muzeu,
Greu sau ușor, tu nu refuzi, te bagi.
Acum, când am urcat și noi pe-a lumii scară,
Măcar acum, puteai să mai trăiești.
Eram cu toți, din zi și până-n seară,
Aveai motive, ca să te mândrești.
Mama mea dragă, îmi e tare dor de tine.
Ai fost mereu prezentă-n viața mea,
Mă rog și sper că unde ești să-ți fie bine,
Am doar regretul că a fost să fie așa.
