
Simfonia nopții
Autor: Eugenia Grobnic
Atât de singură în noapte,
Doar eu și gândurile mele
Și cât aș vrea să aud șoapte,
Însă cu mine-s numai stele.
Și visul a uitat de mine,
Nici ochii nu vor să adoarmă,
Doar licărirea lunii pline
Îmi mângâie nestinsa teamă.
Tainic,umbre mă înconjoară,
Mă caută cu mâini hulpave,
Le simt prezența-n noaptea clară,
Sunt resemnările-mi,epave.
A mai trecut o zi din viață
Și astăzi,tot așa va trece
Ce-mi poate da o dimineață,
Când tot trecutu-mi este rece?
Și totuși sper ca insomnia
Prelungă,în zori de răsărit,
Să-mi cânte-n suflet simfonia
Iubirii dulce,fără sfârșit.
De acelasi autor:
Descoperă mai multe la Poezii pentru sufletul meu
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.
