
CONCERTUL PLOII
Autor: Aurelia Oancă
Cerul își plânge cu jale tristețea
Și cerne perdele de stropi zgribuliți,
Eu caut în jale și-n stropi frumusețea
Ce-o lasă în urmă mici picuri grăbiți,
Să spele natura cu frunze și flori
Prin ramuri vibrând să-și cânte romanțe,
Apoi cu răcoarea s-adune fiori
Și pașilor umezi noi rezonanțe.
Dar lacrima ploii aduce cu ea
Acorduri de liră uitate-ntre nori,
În tremur de note o patimă grea
Cuprinsă pe strune de triste viori.
Spectacolul serii-i privit cu amar
Și umbrele-ascuse sub pleoapele reci,
De un singuratic și biet felinar
Dar ție, femeie nu-ți pasă când treci.
În inimă ai un crâmpei de senin,
Sub pleoape porți chipul iubirii de mai,
Închini ploii cupa cu dulce pelin
Și zâmbetul tău naturii îl dai!
De acelasi autor:
Descoperă mai multe la Poezii pentru sufletul meu
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.
