Renunt la intrebari

renunt la intrebari de aurelia oanca

RENUNȚ LA ÎNTREBĂRI

Autor: Aurelia Oancă

De ce te-aș întreba de mă iubești
Când un răspuns primit-am din privire?
Și cel ce-ai fost, demult tu nu mai ești
Prin viața mea ești doar o rătăcire.

În ochii goi văd doar năluca fadă,
Iubirea fără aripi a zburat,
În iriși n-ai lumină ca să vadă
Ce-a fost în mine cu adevărat.

Cuvintele s-au dus într-o clipită
Cernută de ceasornicul bolnav
Și care-și trece vremea rătăcită,
Într-o carcasă cu un sunet grav.

Te las să pleci, eu nu-ți mai stau în cale,
Cortina a căzut peste final,
În mine s-au topit vorbele goale
Și au zidit o cupă de cristal.

În ea voi aduna comori nespuse,
Voi face fluturi din silabe dulci,
Viorile din suflet nu-s răpuse
Iar visele n-au haine de năluci!

 

De acelasi autor:

Pagina Aurelia Oancã

Stanca timpului

Concertul ploii

 

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.