LA RUŞII-MUNŢI
Autor:Mugurel Puscas
La Ruşii-Munţi se toarce veşnicia,
Stă ” Bursucău ” – n mâini c-un fus de timp,
Dumnezeiescul ” Scaun ” stă de veghe
La firul vieţii-n fiece-anotimp.
La Ruşii-Munţi e mai albastru cerul,
Strălucitoare stele-n nopţi de jar
Par licurici împrăştiind lumină,
Clipe de vară-n vremuri de cleştar.
Pe drum de care mai aproape-i visul…
Când ostenit se-ntoarce de la câmp,
Ţăranul adormit cu biciu-n mână,
Împărăţeşte blând al său pământ.
Curgând încet, purificând prin apă,
Dinspre-nceput spre mâine, vii şi morţi,
E Mureşul, eterna acoladă!
” Ruseni ” au fost, vor fi, suntem noi toţi…
În primăveri sau toamne planetare,
Sub aspre ierni sau timp neroditor,
Vom dăinui ca neam, de-i ger, de-i soare,
La Ruşii-Munţi… Transcedental decor…
De acelasi autor:
Descoperă mai multe la Poezii pentru sufletul meu
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.
Poezii pentru sufletul meu 