Gândul
(ritm popular)
Autor: Teodora Dumitru
Ca un puf de păpădie,
Zboară gândul meu, hoinar ,
Nici macar nu-mi spune mie ,
N-are graniți sau hotar ,
Pleacă unde doru-l poartă,
Peste ape, dealuri ,văi …
Se tot duce , nu aşteaptă,
Nu se-ntoarce înapoi…
Ca un puf de păpădie ,
Ce-i purtat ,de vânt, în zbor ,
Tot plutind ar vrea să fie,
Peste lume călător…
Se oprește unde dorul ,
De ai lui il arde….tare ,
Şi nu-şi potolește zborul ,
Căutând fără- ncetare ….
Aşa-i gândul de părinte,
Cu copii plecați departe ,
N-are cum să stea cuminte ,
Când în suflet dorul , arde …
Zboară şi nu obosește,
Dar ,când află că sunt bine ,
Atunci se mai liniștește ,
Şi se-ntoarce iar la mine !
Pleacă gândul ca şi dorul,
Puf de păpădie-n zbor ,
N-are graniți ,călătorul ,
Că n-ai cum să-i pui zavor !
De acelasi autor:
Descoperă mai multe la Poezii pentru sufletul meu
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.
Poezii pentru sufletul meu 