Sfârşit de primăvară
Autor: Teodora Dumitru
Se scutură pe drum, floarea de castan ,
Aşa cum se-ntâmplă în fiecare an ,
Floarea de salcâm , s- a ofilit şi ea ,
Unde pleci tu ,dragă, primăvara mea ?
Încă mai miroase totu-a verde crud ,
Triluri colorate prin copaci se-aud,
Dulci miresme, simt ,vântul când adie ,
Tu te pregătești pentru drumeție…..
Zile-n calendar au rămas, puține…
Sigur imi va fi, tare dor de tine …
Tu eşti mângâierea sufletului meu ,
Mi-l întinereşti cu farmecul tău…
Trist şi liliacul floarea şi-o adună,
Pierde strălucirea de acum o lună,
Florile de soc se pierd pe poteci ,
Când tu primăvară , tocmai vrei să pleci !
Ai făcut pământul ,colț frumos de Rai,
Ai pus verde crud pe întinsul plai,
Ai dat tinerețe sufletului meu ,
Pe care-l simțeam abătut şi greu!
Ai adus acasă păsări călătoare,
Florilor le-ai dat, parfum şi culoare
Acum toții copacii au coroane verzi ,
Şi tu vrei să pleci ca să nu-i mai vezi…
Primăvară mea , m-am gandit eu bine ,
Când va fi să pleci ia-mă şi pe mine ,
Sau rămâi aici , cu mine , mereu ,
Că până la anul , tare-mi va fi greu !!!
