Ramai roman!

RÂMĂI ROMÂN! FII MÂNDRU!

Autor: Stefan Mari Lena

Imaginează-ți o lume fără de culori!

Imaginează-ți o lume fără flori!

Imaginează-ți o lume fără de iubire

în care eu nu vreau să mă strecor,

să vegetez, apoi să mor!

Nu mi-o doresc! Nu e de mine!

N-am cum să o ador!

Imaginează-ți vulturul în zbor-avânt,

cu aripi răsfirate, de soare arse și de vânt!

Imaginează-ți zile terne-ntunecate, grele

în care ni s-au pus mereu zăbrele!

Nu vreau tenebrele! Nu vreau opreliști!

Sfarm cătușele!

Imaginează-ți că ești pururi un străin

în lumea care nu-i a ta, și nici n-a fost,

în care alții se-nțeleg în limba lor! Tu nu!

Nu-i limba ta.

Pentru ei ești veșnic un nomad, un călător.

Nu-mi luați cuvântul-mumă!

Iubesc și plâng în limba mea.

Limba română.

( Până la destrămare… eu fac parte din ea!)

Imaginează-ți cuiburi fără păsări

și lacuri necuprinse, fără pești,

păduri întinse peste munți de conifere,

unde tu nu ești invitat, să te-odihnești

Pentru că tu deși trăiești… nu ești.

Vreau să-mi mai cânte mierla!

Vreau să mai adun mure!

Sunt un rătăcitor fără tine …pădure!

Îți poți imagina și alte multe grozăvii:

să nu ai alte vise și alte-nchipuiri,

căci tu, aici, așa cum e, îți este bine!

Exact așa cum e!

Te mulțumește cu această viață,

în care nu ești osândit în lungi tăceri

și nu ești un drumeț prin propria-ți ”pădure”,

pe-un drum anevoios ce duce…nicăieri!

Aici unde, încă, poți să mai aduni… mure,

unde, încă, mai cântă mierla

și tu ai titlul de ROMÂN.

 

De acelasi autor: 

Si tu plangi bunule?

Chef de cearta cu timpul

Scrisoarea care m-a umbrit