Cu lunge și albastre straie
Autor: Emma Poenariu Serafin
Adună-ți trupul lângă mine și hai cu el tot mai aproape
Să fii a mea pe veci broboadă, a țării mele unduioasă
Că mulți au înoptat în tine iar altora le-ai fost acasă
Când scuturi hoților năvodul cel împletit din volburi ape.
Și spală celor dragi durerea ce e săpată-n fibra cărnii
Ori spune-le că timp mai este că n-a rămas pustiu un mâine,
Când uzi duios poale de spice, când uzi bucata lor de pâine,
Când îi razbuni pe fiecare precum ai răzbunat străbunii.
Eu, împietrita de plăcere mă plec din sufletul smerit
Ori te-aș sorbi o-nghițitură ca să te port o viață-n mine
Să-mi fii de gânduri mai aproape, de rugăciunile creștine
De-a fi mai bună decât pacea în sufletul de înrăit.
Și strânge norii din furtună când plopii neștiuți se-ndoaie
Și gerul ce prin român arde când lacrima se varsă stoarsă,
Cu ea te varsă-n Marea Neagră, cu tot ce-i rău în ea te varsă
Că te ador Dunăre toată cu lunge și albastre straie.
Abonament revista TIPARITA 1 an
Abonament 4 numere/an. Revista de colectie de o calitate exceptionala care cuprinde literatura, arta, articole si evenimente culturale. Aboneaza-te si colectioneaza fiecare număr al revistei tiparite timp de un an pentru numai 35 dolari canadieni.
C$35,00
