ROSTUL CITITULUI
Autor: Aurelia Oancă
Copilul îl întreabă pe învățat odată,
El are casa plină de cărți ce le citea,
Te rog, de poți a-mi spune mărite încă-odată,
Cititul ce rost are, în toată viața mea?
Eu te întreb maestre, fiindcă eu citesc,
Dar foarte, foarte multe din ele le-am uitat.
Privirea înțeleaptă cu ochii ce sclipesc,
Cu zâmbetul pe buze îl mângâie pe dat`,
Apoi, îi spune simplu: tu apă să-mi aduci
Cu-acea strecurătoare, din râul care curge!
Copilul pleacă fruntea și s-a gândit atunci,
Că poate nu-l aude și merge, nu se plânge.
Face un drum, și două și iarăși se întoarce,
Dar apă nu aduce, o pierde și pe drum
Încearcă iar, dar apa nu-i dă pace,
Se scurge și dispare ca norul cel de fum.
Umil, îi spune pruncul acelui învățat:
Eu apa n-o pot duce cu cea strecurătoare!
Asta o știu, dar vezi și tu ce bine s-a spălat,
Așa e și cu mintea. Citești, e știutoare !
Mai citeste:
Cinste lor! Autori colaboratori cu care ne mandrim! La multi ani!
Artisti vizuali cu care ne mandrim! Cinste lor! La multi ani!
De 2 ani cu voi! La multi ani!
ABONAMENT ELECTRONIC(eBook) pe un an /4 numere
ABONAMENT ELECTRONIC 4 numere/an .Revista de colectie aduna in paginile sale literatura, arta , articole si evenimente culturale. Primesti prin email in format pdf fiecare număr al revistei timp de un an pentru numai 20 dolari canadieni.
C$20,00
