Caruselul -capitolul 19

caruselul

Caruselul 

roman 

Scriitor:  Aurelia Oanca 

Capitolul 19 


CAP. 19
Alex şi Mihai au plecat să mai cumpere
una-alta, iar eu pregătesc câte ceva de-ale
gurii. Îi aşteptăm pe Mircea şi pe Anna. Am
emoţii foarte mari. Îl voi cunoaşte pe cel mai
bun prieten al lui Mihai şi pe soţia lui. Vin şi
cu vestea bună, a terminării procesului de
divorţ. Mă bucură acest lucru, nu din
egoism ci din necesitate. Şi eu şi Mihai,
ne-am dorit să fim căsătoriţi până la
naşterea gemenilor. Acum va fi posibil acest
lucru. Îmi pare rău pentru Iulia, dar acum
problemele mele au prioritate. Alex mai are
puţin şi va pleca la Bucureşti, aşa că vom
grăbi puţin căsătoria, pentru a fi şi el
prezent la eveniment. Oricum ar fi fost, dar
este mai bine să facem totul înaintea
începerii anului universitar.
Au sosit şi băieţii mei iubiţi, cu sacoşele
pline şi foarte veseli. Îmi plăcea să-i văd
aşa. Bucuria şi veselia lor, mi s-a transmis
şi mie, asta făcându-mă să uit de emoţii.
Ne-am apucat toţi trei de trebăluit prin
bucătărie, ca să fim gata până la sosirea
musafirilor. Am reuşit să ne şi aranjăm
puţin, până la auzul soneriei interfonului.
I-am poftit cu mult drag şi cu mari emoţii. Şi
ei erau emoţionaţi, dar am reuşit să trecem
foarte repede peste asta. S-au făcut
prezentările, apoi ne-am aşezat la masă, şi
printre înghiţituri, am povestit despre multe,
fapt care ne-a apropiat şi mai mult pe unii
de alţii.
Mircea a fost foarte atent cu toată
lumea, dar persoana cu care s-a întreţinut
cel mai mult, a fost Alex. L-a îndrăgit pe fiul
meu din prima clipă. Eu şi cu Mihai ne-am
întreţinut cu Anna. Acum, faptul că urma să
devină şi ea mamă, ne-a făcut să discutăm
mult pe această temă, şi bineînţeles sub
supravegherea atentă a specialistului. Şi
Annei îi făcea bine discuţia noastră, mai
ales că afla multe lucruri pe care trebuie să
le ştie, iar cel mai bine ţi le poate spune,
cineva care a mai trecut printr-o situaţie
asemănătoare. Povestind cu ea, retrăiam
fiecare clipă de sarcină, cu Alex.
-Nu ţi-a fost greu să treci singură peste
toate problemele?
-Ba da, dar atunci am fost cu mult mai
tânără şi au mai fost şi unele lucruri care
m-au îmbărbătat.
-Eu aş fi fost pierdută, dacă m-aş fi aflat
în locul tău, Corina !
-Nu ştiu ce să zic. Poate ai fi găsit şi tu
puterea de a trece peste greutăţi.
-Poate, dar să ştii că mie şi acum mi-e
teamă.
-Teamă?! De ce?
-În primul rând de perioada de sarcină şi
apoi de naştere.
-Nici una, nici alta nu este uşoară, dar
va trece.
-Ţie nu ţi-e teamă?
-Puţin. Dar asta doar pentru că sunt
gemeni.
-Vei naşte normal sau prin cezariană?
-Încă nu ştiu. Deşi este la modă
cezariana, eu aş prefera naşterea normală.
-De ce?
-Sunt prea multe complicaţii după
cezariană.
-Deci mă sfătuieşti să nasc normal?
-Dacă este posibil, da. Ştii cum este, nu
mai suntem foarte tinere pentru asta, aşa
că…
-Aşa este. Dar cu toate acestea, sunt
foarte fericită că am reuşit să rămân
însărcinată.
-Te cred. Maternitatea este cel mai
înălţător sentiment pentru o femeie.
-Corina dragă, nici nu ştii cât de bine-mi
pare că ne-am cunoscut şi împrietenit.
-Şi mie. Acum aş vrea să fac o
propunere, dacă se poate?
-Se poate, cum să nu se poată, au
răspuns toţi într-un glas.
-Mircea, Anna, aş dori ca naşii noştri de
cununie şi de botez să fiţi voi, ce spuneţi?
-Suntem foarte încântaţi !
-Corina ! Mi-ai furat ideea. Şi eu voiam
să le propun acelaşi lucru !
-Deci nu ţi-am furat ideea, doar ţi-am
citit-o şi am pus-o mai repede pe tapet.
-Fie cum spui tu. Te iert de data asta.
-Serios?! Şi eu care credeam că voi fi
pedepsită.
-Chiar vei fi, să ştii !
Mihai s-a repezit la mine, m-a îmbrăţişat
şi m-a sărutat tandru.
-Te iubesc foarte mult.
-Şi eu, Mihai.
După masă am ieşit puţin prin oraş, apoi
ne-am gândit că ar fi bine să-i facem o vizită
doamnei Mioara. Toată lumea a fost de
acord, aşa că ne-am îndreptat spre locuinţa
dânsei. Când am ajuns, doamna Mioara
ne-a întâmpinat cu o mină tristă. Mihai s-a
speriat foarte tare văzând-o, aşa că ne-a
dat repede la o parte pentru a vedea ce se
întâmplă cu dânsa. Toţi am rămas în faţa
uşii, muţi de uimire şi de emoţie.
-Ce-i cu tine, mamă?
-Nimic, Mihai. Nimic.
-Cum nimic, eşti albă ca varul !
-Sunt doar puţin supărată, atâta tot.
-Supărată? De ce?
-Eu sunt motivul supărării, spuse Iulia,
ieşind din sufragerie.
-Ce cauţi tu aici?!
-Cum ce caut? Am venit să-mi văd
soacra şi să-i transmit vestea despărţirii
noastre.
-Ţi se pare că nu avea cine să i-o
transmită?
-Într-un fel, da. Mai speram însă şi
altceva de la această vizită.
-Ce anume, Iulia?
-Speram să te găsesc aici, să discut cu
tine.
-Ce să mai discuţi tu cu mine? Totul s-a
terminat din fericire. Nu mai avem ce
discuta !
-Eu cred că da, Mihai ! Am fost atâţia ani
împreună, nu putem da cu piciorul la tot,
printr-un petic de hârtie.
-Am dat deja cu piciorul, ai uitat? Şi eu
şi tu am făcut acest lucru.
-Este adevărat, dar totul se poate repara
dacă vrem.
-Bine spus, dacă vrem. Dar eu nu mai
vreau, ai înţeles?!
-Nu prea şi să ştii că eu nu am să mă
las.
-Ce mai ai acum de câştigat, dacă nu te
laşi?
-Multe. În primul rând pot face nefericită
multă lume, aşa cum sunt eu acum.
-Eşti nemaipomenit de rea, Iulia.
-Poate că sunt rea, dar mă simt foarte
bine atunci când mă răzbun.
-Asta nu mă priveşte pe mine. Acum te
rog să pleci imediat de aici, ai înţele?!
-Voi pleca, dar mai întâi aş dori s-o
cunosc şi eu pe Corina ta dragă şi pe fiul ei.
Alex i-a ieşit în întâmpinare, privind-o cu
ochi de gheaţă, cum nu-l mai văzusem
niciodată.
-Stimată doamnă, eu sunt Alex iar ea
este mama mea.
-Mă bucur frumosule, spuse Iulia cu o
privire lascivă aruncată asupra fiului meu.
-Acum puteţi pleca şi vă rog să-mi lăsaţi
familia în pace.
-Familia ! Abia m-am despărţit de Mihai,
unde vezi tu o nouă familie?
-Aici, în jurul meu, doamnă ! Bunica,
tata, mama, toţi. Nu vi se pare a fi o familie?
-Ei, să zicem că este o familie, dar fără
forme legale.
-Asta doar pentru puţin timp, aşa că vă
rog politicos să părăsiţi încăperea.
-Ce băiat aprig ai, dragul meu Mihai !
-Nu-mi mai spune aşa, şi după cum ţi-a
spus şi băiatul te rog să pleci !
-Bine, bine, voi pleca. Nu vreau să asist
la această scenă de familie unită şi
iubitoare.
-Nici nu este cazul. Nu-ţi este locul aici !
-Vom mai vedea, dragul meu Mihai.
Vom mai vedea.
După câteva clipe am reuşit s-o
scoatem din apartamentul mamei, apoi în
linişte am intrat, ne-am aşezat care pe unde
am nimerit, încercând să ne calmăm.
Corina devenise la fel de palidă ca şi mama
mea. Îmi era teamă pentru amândouă. Am
adus nişte apă, apoi am încercat să ne
liniştim. După câteva clipe, am văzut-o pe
mama zâmbind, lucru care m-a cam speriat.
Să fi făcut un şoc, îmi spuneam eu. La
vârsta ei, te poţi aştepta la orice.
-Ţi-e bine, mamă?
-Da, foarte bine, spuse ea râzând
copios.
-Mamă ! Ce-i cu tine?!
-Sunt fericită, atâta tot.
-Fericită, după tot scandalul?
-Da fericită. Alex a fost de milioane. Am
simţit cum renasc, auzindu-l cum îşi apără
familia.
-Ai dreptate mamă. Am un băiat de
milioane.
Am râs cu toţii şi ne-am revenit după
show-ul dat de Iulia. Alex şi Corina şi-au
revenit şi ei, şi după câteva momente am
reuşit să facem şi prezentările. Mama a fost
foarte încântată să-i cunoască pe prietenii
noştri. A pus repede ceva pe masă, a
umplut paharele şi a spus :
-Să închinăm pentru un nou început.
Am fost cu toţii de acord cu ea. Nici
nu-mi puteam închipui că mama este atât
de puternică. Alex a luat poza tatălui meu,
şi i-a spus : „ Bunicule, acum suntem cu toţii
aici, lângă bunica „. Tuturor ni s-au umplut
ochii de lacrimi, dar eram fericiţi. Mama s-a
aşezat lângă Corina, mângâind-o şi
încercând s-o liniştească.
Deşi eram răscolit, îmi făcea totuşi bine
să le văd împreună. Mama o simţea ca pe
nora ei, încă din primul moment când s-au
întâlnit, parcă era ceva tainic ce venea de
peste vremuri. Am informat-o despre intenţia
noastră de a ne căsători cât mai curând şi iam
prezentat pe naşii noştri.
-În sfârşit, voi avea lângă mine pe cei
dragi mie şi pe hârtie nu numai în realitate.
-Aşa este mamă. Avem nevoie şi de
hârtii ca totul să fie în ordine.
-Va fi bine, Mihai, va fi bine. A venit şi
rândul vostru.
-Aşa ne-am gândit şi noi.
Într-adevăr venise şi rândul nostru.
VA URMA

Va dau intalnire tot aici in paginile revistei ”Poezii pentru sufletul meu” in fiecare zi   pentru a descoperi cate un episod din romanul CARUSELUL!

Despre  autoarea Aurelia Oanca

Comanda cartile Aureliei Oanca direct de la autor!

Pagina Aurelia Oancã

Lectie de iubire adevarata*romanul Caruselul

Abonament PENTRU CITITORI revista TIPARITA

Abonament 4 numere/an. Revista de colectie de o calitate exceptionala care cuprinde literatura, arta, articole si evenimente culturale. Aboneaza-te si colectioneaza fiecare număr al revistei tiparite timp de un an pentru numai 35 dolari canadieni.

35,00 CAD

Uneori elefantii zboara/Sometimes elephants are flying *FORMAT ELECTRONIC (ebook)

Uneori elefanţii zboară a autoarei Mihaela CD este o culegere extraordinară de reflectii si enunturi motivationale, realizata in pagini color de inalta calitate, care se adresează tuturor celor care vor să creadă în visele lor! Pe parcursul celor 250 de pagini pline de culoare vei descoperi secrete ale succesului ca sa fii mai puternic si mai bun! Comandati acum la numai 25 dolari canadieni.

25,00 CAD

Doneaza din suflet pentru sufletul tau!

Vino alaturi de noi! Arata ca iti pasa! Sustine munca si seriozitatea de 2 ani a revistei noastre prin donatia ta de azi! Nicio suma nu este prea mica sau prea mare! Prin donatia ta de azi ne vei ajuta sa continuam sa oferim bucurii pentru suflet romanilor din lumea intreaga! Sterge cifra 1 si scrie in locul ei suma pe care doresti sa o donezi! Iti multumim anticipat!

1,00 EUR

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.