EROSUL CA ARTĂ ÎN SECOLUL AL XVIII-LEA ROMÂNESC

 

 

AL FLORIN TENE

EROSUL CA ARTĂ ÎN SECOLUL AL XVIII-LEA
ROMÂNESC

Autor: Al Florin Tene 


Veacul al XVIII-lea a fost văzut adesea de unii istorici
romantici europeni ca „secolul fericirii”, dar pentru români s-a
dovedit a nu fi fost „fericit”. Dimpotrivă, locuitorii spaţiului
carpato-danubian, care nu aveau, încă, conştiinţa de românitate,
au trăit o epocă apăsătoare. Stăpânirea străină, războaiele,
jafurile şi amputările teritoriale au făcut ca viaţa să pară un
calvar în care traumatismele istorice lăsau arareori clipe de
linişte. Dar cum putea o asemenea realitate istorică să procure
şi clipe de iubire între sexe? Răspunsul este simplu. Viaţa şi
sentimentele omeneşti nu puteau fi oprite de vicistitudinile
vremurilor. Omul este dotat de Dumnezeu cu acest nobil
sentiment, specific numai speciei umane, şi el se afirmă
indiferent de vremuri şi anotimpuri. În acest context istoric
motivul erotic era întreţinut de cărţile populare. Acestea s-au
bucurat la noi de receptivitate abia în secolul XVIII, chiar dacă
în unele cazuri primele lor traduceri datează din perioada
anterioară. Este vorba de Alexandria, foarte mult gustată în
vechea noastră cultură, scriere pigmentată de scene ale iubirii
„la prima vedere”, precum aceea în care Neatinav se arată
„săgetat la inimă de frumuseţile” Olimpiei, aşa cum le găsim în
„Cărţile populare” (volumul I, pag. 14). O întreagă moştenire
sentimentală cathară era cuprinsă în această literatură, precum
şi în „Istoria Troadei”, cu portretul ideal al frumuseţii feminine,
ilustrată prin Elena („mai frumoasă decât toate muierile dă
lume, că unde o vedeai, părea-ţi că iaste zugrăvită, cum spun la
istorii”), cu ipostazierea iubirii (şi-au găsit vremea şi-au
început a-şi arăta dragostile unul către alt), dar cu încheierea
severă a moralei creştine, ce înfiera adulterul: „Vedeţi, fraţilor,
ce-au făcut spurcata Elena şi cu spurcatul Alexandru Parij?
Aceasta agoniseau dragostele muiereşti…”. Erotica se dovedea
o componentă mult mai întinsă a vechilor cărţi populare. Pe
acest fundal s-a întemeiat Sindipa, presărând lecţii morale
despre iubire şi ispitele sexului frumos. În acest context, mai
bine este reliefat în Istoria lui Imberic, povestea tinerilor
îndrăgostiţi care au fugit în lume, sau în Erotocritul, în care
eroul 14 „s-au nebunit de dragostea Aritusei”, ca şi eroina în
cauză care „se arde şi frige pentru dragostea lui”, ambii
jurându-şi în final „pîn’ la moarte să ne aşteptăm cu curată
ficiorie” (ibidem, vol. II, p. 71). Printre cărţile gustate în spaţiul
dintre Carpaţi şi Dunăre, trebuie amintite „Imberie şi
Margarona”, „Istoria ethiopicească” şi „Istoria lui Alţidilas şi a
Zelidei” („a doi tineri libovnici”), ce îngăduiau cititorului să se
regăsească în toată trăirea lor sufletească. Dar, trebuie să
insistăm asupra altei cărţi Istoria lui Filarot şi Antusa, care se
remarcă prin cristalizarea în formă românească a discursului
erotic de sorginte medieval, pe care vechea moştenire cathară
din mediile cavalereşti l-a opus doctrine iubirii creştine, lui
Agape. O meditaţie asupra simţământului se dovedea
instructivă, de aceea Istoria lui Filarot şi Antusa exprima şi o
nouă atitudine faţă de dragoste, sancţionând cu un plus de
înţelegere prezenţa ei, fiindcă – se arată – „din ceasul ce să
răneşte de săgeţile ei”, omul devine altul, prin noua sa
încărcătură afectivă, emoţională. Dar elogiul iubirii nu era făcut
până la capăt. Elogiul ibirii nu era făcut până la capăt,
considerându-se „mai fericit (…) acela carele n-a căzut în
primejdia dragosti, pentru că dragostea cu cât este mai întâiu de
dulce, cu atât în urmă este amară şi plină de feluri de griji şi
primejdi.” (Cărţile populare, p. 42). Nu erau puţini cei care
doreau să se iniţieze în tainele lui Eros. O făceau pe cale
livrescă având la îndemână scrieri precum „Floarea darurilor”,
cu un capitol „Pentru dragoste”. Nevoia cunoaşterii sale era
întemeiată pe ideea „că nimenea nu poate să iubească vreun
lucru deacă mai înainte nu-l va cunoaşte”. De aici, nevoia
definirii sentimentului în variatele sale accepţii, ca devoţiune
confesională „mai deasupra de toate”, dar şi ca „dragostea
părinţilor, apoi pentru a priatinilor, deci, pentru dragostea
muierilor”. Trebuie să amintim „Ceasornicul domnilor”, cu
numeroase referiri la experienţa erotică, expuse adesea, sub
formă de pilde şi maxime: „că nici o lege cei iubiţi nu sufăr”;
„dragostea face preom a nu vide ace vede şi a vide ace nu
vede” (Arhivele Basarabiei, IX, 1938, p. 27.) Motivul iubirii
apărea şi în cărţile străine în traducere românească. Acestea
erau „Cugetările lui Oxenstiern”, „Narchis”, după Rousseau,
sau în original, precum „L’art d`aimer” după Ovidiu sau „La
vie et les amours du chevalier de Faubas” (14 vol.), pe care
Marieta Cantacuzino le avea în biblioteca sa înainte de 1821,
aşa cum specifică Dan Simionescu în „Probleme de educaţie şi
învăţământ în literatura parenetică” (1965, p. 714). Nimic mai
firesc ca Erosul să se desprindă din paginile cărţilor şi să
străbată viaţa secolului fără a fi doar o „sugestie de lectură”. Ne
aflăm, totuşi, departe de o modificare esenţială a
comportamentelor, în spiritual „regulilor” din renumitul
„Catechisme des gens maries”, scris de Pere Feline şi publicat
în 1782. Un personaj al acestei lumi în schimbare îşi destăinuie
printre rânduri trăirile în laconicele însemnări făcute pe
margine unui „Ceaslov” din 1795. Se numea Ioniţă Măgură ce
s-a căsătorit la 20 de ani cu Anica. Ea a murit în 1808 şi soţul
consemna evenimentul cu duioşie reţinută. Din anonima istorie
a celor mulţi răzbate astfel un crâmpei de viaţă, în care, peste
toate frământările zilnice, iubirea aruncă câteva raze senine.

Mai citeste: 

Clubul GOLD al revistei tiparite

Invitatie -antologia GALAXY -ECOURI LITERARE ROMANESTI

Despre cartile autoarei Mihaela CD

Cumpara antologiile Universum!

TRIO! Cadoul tau de suflet! FORMAT TIPARIT (softcover)

Cumpara cele TREI ”bucatele de suflet”ale autoarei Mihaela CD volumele ”Uneori elefantii zboara”(250 pag) ”Focul din Noi” (240 pag) si ”Binecuvantare si chin”(250 pag) in format tiparit si ofera-ti un cadou de suflet tie, sau celor dragi tie! Comanda acum la pret promotional de 95$ (Pret intreg 115$) Pachetul TRIO contine 750 pagini color pentru sufletul tau!

95,00 CAD

PASI DE CATIFEA format TIPARIT (softcover)

Cartea Pasi de catifea a autoarei Mihaela CD vine sa confirme inca o data sensibilitatea si talentul poetei prin versuri care va vor mangaia sufletul. Cartea contine 250 pagini si 17 capitole insotite de incantatoare imagini color. Comanda acum la un pret de numai 35 CAD fiecare carte este insotita de un semn de carte din partea autoarei.

35,00 CAD

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.