Nora in cautatea identitatii -fragment -Acasă 

 

Nora in cautatea identitatii

Autor: Mara Popescu Vasilca 

 fragment

Acasă

Ajung acasă. Luminile sunt toate aprinse. Cred că Valentin a ajuns înaintea mea sau le-am uitat eu aprinse. Mă grăbesc să intru, curios, inima începe să-mi bată, o simt. Nu am mai simțit-o așa. Poate de teamă că o să mă întrebe unde am stat sau poate că mi-e dor de el. Asta nu am mai simțit niciodată. Curios. Ușa e descuiată, intru, îl caut, îl strig.

-Valentin. Valentin. Nimic. Intru în dormitor. E îmbrăcat, întins de-a lungul patului, peste așternuturi, mai mult pe partea mea, pare că mă caută. Mă apropii încet să nu-l deranjez. Vreau să-l învelesc. Mă înhață de mână și mă trage peste el. Mă sărută. Mă ține strâns.

-Stai lângă mine! Vreau să-ți spun ce mi s-a întâmplat, Nora. E ceva de necrezut.

-Ce? întreb curioasă. În loc să mă întrebe de unde vin.

-Știi ceva, Nora, draga mea, mi-a fost un dor nebun de tine. Pentru prima dată mi-ai lipsit. Cred că m-am îndrăgostit de tine. Uite, simt ceva aici, în stomac. Îmi ia mâna și o pune pe stomacul lui. Pare că mă curentează. Eu sunt neputincioasă, nu știu ce să-i răspund. Simt doar o căldură care mă cuprinde. Îl privesc, este mai frumos ca înainte, radiază, ochii lui sunt scânteietori, gura lui se apropie de a mea, încep să mă înmoi, nu știu ce se întâmplă cu mine.

Pare că am fost la un doctor care m-a reconectat la viață, și acum simt mângâierile soțului meu, sunt voluptoase, sunt de nerecunoscut. El se lipește de mine. Pare un liant, pielea lui mă incită, ochii mi se aprind, nu mă recunosc. Îl îmbrățișez, îl doresc, dar e nespus de puternică dorința mea de a mă dărui lui. Și asta pentru prima oară. Să mă dăruiesc cu tot ce pot eu să simt acum, când umblând după senzații tari, noi, care să mă trezească la viață, simt că am reușit să fac ceva. M-am regăsit. Femeia din mine este. Acum, cu Valentin vreau să finalizez ce nu am făcut cu ceilalți, care pare că doar m-au pregătit pentru el. Au răscolit tot ce aveam adormit în mine, și acum sunt cu el, bărbatul care a avut curaj să mă ia de soție deși sigur știa că noi nu am avut timp să ne cunoaștem, să ne iubim ca să putem să simțim pe deplin bucuria dragostei.

-Mi-a fost dor de tine, îmi șoptește, mă sărută, altfel de până acum. Închid ochii, pare că sunt cu Emil, pare că simt aceleași mângâieri, săruturi, dorințe de bine. Mă bucur, simt emoție și fericire, simt că vibrez, că sunt, abia acum cu el, bărbatul, care cu ani în urmă nu prea știa ce e dragostea. I-a trebuit timp ca să crească, să simtă. Recunosc voluptatea cu care mă domină, da el, soțul meu pe care nu dădeam doi bani. Da, mă uimește, pare că a fost la cursuri de îndrumări sentimentale, de deblocări, nu de specialitate. Simt că îmi este drag. Asta e ceva nou. Îmi era indiferent, total. Acum poate că-l confund cu Emil. Nu cumva are și el pe cineva care l-a deblocat? Vreo femeie care nu a vrut să meargă mai departe, l-a incitat și l-a lăsat așa?

Deschid ochii, îl văd răvășit, pasional, mă privește ca un amant care se înfruptă din trupul unei femei ce nu-i aparține. Sunt extaziată, îmi curg lacrimi de fericire, de bucuria regăsirii celui pe care nu-l vedeam, nu știam că există. Vedeam doar medicul care stă printre bolnavi, trupuri bolnave ce așteptau să-i vindece el, soțul meu. Și acum, iată că a avut răbdare, m-a vindecat de nepăsare, mi-a vindecat ochii cu care nu-l vedeam. Dar sufletul mi l-au vindecat Liviu și Emil? Ei au fost cei care m-au tratat? Care au stârnit în mine simțuri adormite, de femeie nesatisfăcută, în căutare de mister? Simt corpurile noastre lipite, mai simt lacrimile lui care cad, cad de sus de unde e el, mă privește de parcă acum mă vede pentru prima oară. Fața lui se schimbă. Îmi caută mâna în timp ce se lasă pe spate. O duce la gură, o ține acolo cu buzele-i fierbinți și uscate. Nu o sărută. Pare că vrea să oprească vorbe. Nu mai aveam nevoie de ele, am înțeles. Ne-am regăsit după ani…

 

Următoarele cărți au fost publicate în format electronic pe marile librării digitale internaționale online, de exemplu: Googleplay, Apple – book,  Barnes & Noble.

       Vanda, între dorință și rațiune

       Nora, în căutarea identității

        Paula, împlinire târzie

        Catia, gustul amar al trădării

        Ursula, o mamă judecată de copii

        Bianca, printre castele de nisip.

        Stăinii

Mai citeste : 

Profil Gold: Mara Popescu Vasilca

AURELIA RÎNJEA-Recenzia romanului  BIANCA, PRINTRE CASTELE DE NISIP al scriitoarei MARA POPESCU – VASILCA

Mara Popescu Vasilca- o Zeițǎ a romanului de dragoste plinǎ de înțelepciune

Măiestria de a stârni emoții-Lacrimioara Iva -recenzie-Nora, in cautare identitatii-Mara Popescu Vasilca