Victor Manole-recenzie Paula, împlinire târzie

Paula, Împlinire târzie- Mara Popescu-Vasilca

Recenzie de  CARTE

 Victor Manole

Romanul ”Paula împlinire târzie”  face parte din colecția ”Dragostea arzâ-o-ar focul ‘‘ în care  autoarea a ales să  dea romanelor  sale  titluri cu nume de femei  și pornind de la ideea că viața fiecăruia merită scrisă a  scris  povești deosebite.

Și în acest roman este vorba de viața unei femei puternice și ambițioase , de această dată  este vorba de  Paula, care așa cum spune și  titlul romanului  trăiește  o ”Împlinire târzie”. Scriitoarea Mara Popescu- Vasilca  ne copleșește cu  scrisul său de o sinceritate absolută  cu personaje reale  și își arată fără teamă sensibilitatea sufletului dumneaei.

Autoarea Mara Popescu-Vasilca  prin stilul său de scriere, cursiv și ușor  creează o punte de legătură  între dumneaei și cititor  și în același timp  creează o simbioză  între  personajele  cărții sale și cititori care  se vor regăsi  prin viețile personajelor.

Se observă că aceste povești de viață  trăite de personaje, așa cum sunt ele,  cu tristeți  și bucurii cu deznădejde sau lacrimi de  fericire au fost scrise cu drag și pasiune de către scriitoarea Mara Popescu- Vasilca  care  a cuprins  probleme diverse și  importante de familie, de intimitate,  de fidelitate  și le-a legat într-o horă  a  vieții  plină de speranțe,  așteptări  și răspunsuri la întrebări.

Scrierile sale i-au dat mari satisfacții  și imense bucurii sufletești  deoarece  a făcut  posibil  ca poveștile cuprinse să fie foarte frumoase  și utile cititorilor. Prin acestea  autoarea Mara Popescu Vasilca  dorește să mângâie  sufletele  celor care se află la  răscruce de drumuri și să le dea speranțe  ca să se bucure de viață.

 În romanul  ”Paula o împlinire  târzie”  găsim  frânturi și pasaje de viață ce au purtat personajele pe cărările timpului trecut, povești banale și  povești  fantastice  care se întrepătrund  și se sintetizează intr-o mare lecție de viață interesantă

Scriitoarea pune în valoare  valențele iubirii divine și cerești ce se intersectează , cu cele umane și pământene și le împletește cu imagini, cu senzații  cu scene de iubire  și dragoste  pe care le construiește cu multă  iscusință și talent în fiecare fragment din roman  și  care se îngemănează toate  într-o perfectă armonie cu viața.

Romanul ”Paula împlinire târzie ”cuprinde 11 capitole   în care  scriitoarea Mara Popescu-Vasilca  scoate la iveală și etalează cititorilor  dumneaei  gingășia  unui suflet minunat  care trăiește și vibrează  prin dialogurile frumoase  având  ca obiect esența bucuriei  din iubire  și din momentele  în care viața  dă mai multe sau mai puține  perspective  să te bucuri  și arată că niciodată nu este prea târziu să-ți trăiești viața deplină. Superbe   toate  amintirile din trăirile vieții, ale copilăriei, tinereții , vieții de familie în casa  părintească sau cele ale  vieții de familie  proprie aflată la începutul vieții.

Viața ne pune în genunchi uneori dar numai atât cât să  ne dea  un imbold ca să mergem mai departe  iar noi oamenii  trebuie să privim cu atenție  și să lucrăm cu putere și  cu credință  ca să  depășim momentele acestea și să îndreptăm neregulile vieții,  ca să nu fim înecați în eșecuri, trădări și minciună,  să uităm  răul din viață  și să iertăm  păstrând în suflet  doar amintirile frumoase.

Purtând in suflet  izvoarele iubirii de om si de aproapele său,  scriitoarea Mara Popescu-Vasilca ,  în acest roman ”Paula împlinire târzie”  o  pune pe eroina principală  Paula,  în fața unui răsărit de soare magic, miraculos și plin de frumusețe.

Povestea  începe cu o zi foarte  specială,   ziua de 10 mai , o zi de sărbătoare pentru Paula  care împlinea frumoasa vârstă de 18 ani . Mama ei  îi comandase o rochie  frumoasă care era cadoul ei mult dorit  și era foarte bucuroasă, cu multe vise , dorințe și așteptări.Tot atunci  avea să primească și primul sărut.

Scriitoarea  descrie foarte  bine că  primii fiori ai dragostei  s-au născut din emoția  primului sărut de la început ,care reprezintă și  pentru Paula  la fel ca și  pentru  noi  toți, primul nostru  bilet de călătorie prin viață, prin iubire.

Scriitoarea prezintă cu foarte multă sinceritate și tandrețe scenele de dragoste, Paula fiind foarte tânără  când l-a cunoscut  pe viitorul său soț Claudiu ce  părea un cavaler  pe un cal alb, s-au îndrăgostit și s-au dăruit unul altuia   într-un moment  pur, plin de inocență,  magic, unic și irepetabil plin de sărutări și îmbrățișări.

Claudiu, fiind mai mare decât ea și cu studiile terminate, era deja un bărbat matur,  lucrând ca și inginer stagiar, a crezut că poate să își asume responsabilitatea   întemeierii  unei familii însă pe măsură ce avansăm în lectură, ne dovedește  contrariul   prin  neimplicare și prin indiferență,  venind târziu, uneori băut, nu face decât să o îndepărteze pe Paula care era încă naivă și nici nu  înțelegea ce se întâmplă. Când dragostea a dispărut,  în sufletul  Paulei a rămas un loc gol imens și foarte  greu de înțeles.

Fiecare capitol  reflectă ca într-o oglindă  a vieții,  multă  putere și iubire desăvârșită pentru adevăr,  în care autoarea  ne relatează  realitatea  așa cum a fost, cu  acele întâmplări  așezate de soartă  în desaga  anilor ce au trecut  și dă posibilitatea personajelor sale să o ia de la început  pe măsura  gândurilor care au devenit  mai profunde în timp  dar  primind pe alocuri salutul amintirilor.

Uneori este foarte greu și pare  imposibil să mai schimbi soarta  anilor care au trecut și încerci  tandru  și cu  sufletul plin de iubire și cu soarele pe fața blândă să faci un compromis  împletit  cu un zâmbet  punându-ți speranța  în iubire, prietenie, bunătate, sinceritate  și o inima caldă Și atunci  sufletele  se îmbracă în haine noi de lumină  ca-ntr-o magie  în  care  zâmbesc cântă și dansează pe melodia vieții.

Iubirea noastră este cântecul vieții  care se îngână  și se contemplă cu soarta, iar  când reușim  să  ținem dragostea de mână și putem  să o strângem  în brațele noastre, ne rugăm să rămânem veșnic îndrăgostiți de iubire.Dumnezeu  binecuvântează  pâinea și iubirea  ca să fie dragoste peste toate, într-un   legământ între soare și pământ  unde  să ne facem adăpost la umbra păcii. 

Scriitoarea Mara Popescu-Vasilca  ne arată că iubirea din suflet  nu moare niciodată în  ciuda distanțelor și a diferențelor  iubirea ca freamăt de suflet, foc în inimă  și murmur de dor  nu moare, iar   dacă e ascultată  de ambii parteneri reciproc,  atunci o găsesc și o trăiesc în plenitudinea ei  strălucitoare  dar ea ca și freamăt există în fiecare separat.

Noi, oamenii cântăm poemele luminii dragostei și iubirii  și vărsăm pentru ea lacrimi pure și calde încărcate de trăire și emoție. La fel și personajele romanului  prin plâns își fac ordine în gând și spirit, ca și o curățenie generală în suflet, lăsând emoțiile să se scurgă și așteaptă prin liniștire să se instaleze  pacea sufletească  ca mai apoi  să poată să o ia de la capăt cu zâmbetul pe buze.

 Scriitoarea reușește să arate lumii prin romanul ”Paula împlinire târzie”  că nimic nu se pierde, nici măcar timpul și orice iubire pierdută se recuperează  prin experiența ce se câștigă și care se transformă  în bine  chiar dacă  este o împlinire târzie  ca în romanul de față .

Viața este ca o pâine sfântă pe care o consumăm fără să știm cât a mai rămas  dar fiecare bucată trebuie tratată de parcă ar fi ultima, trăită cu respect, astfel  binele  dobândit  este pe bună dreptate  lumina sufletului nostru.

Paula după ce a vorbit cu Thomas s-a închinat  în fața icoanei Maicii Domnului  fiindcă simțea cum  încep să se contureze  formele  unei relații  pline de mister și curiozitate și nu îi venea să creadă  dar   realiza și se bucura de darurile pe care i le-a pus Atotputernicul  în față  prin bărbatul pe care l-a visat întotdeauna  iar la sfârșit era mândră și bucuroasă  că a luptat până la izbânda finală.

Spovedania  dinaintea căsătoriei  și cununia  cu Thomas la biserică dovedește credință și pioșenie, smerenie și mulțumire pentru că Dumnezeu  i-a ascultat ruga..Dragostea dintre soți  numai credința   o întărește și o desăvârșește într-un splendid  curcubeu al iubirii care îi va însoți întreaga viață.

Scriitoarea explică prin acest roman  tuturor  cititorilor că  viața prin iubire este precum  o carte din care înveți sa  trăiești filă cu filă  și în care sufletele se respectă reciproc  și unul îi este înger celuilalt  în lumina iubirii divine  fără frontiere,  ce ne călăuzește în viață.

Romanul este  o metafizică literară  unde omul devine  un atom ionizat ce construiește dimensiunea vieții prin iubire, în limitele spațiului și  timpului  bine definite de Dumnezeu și dă astfel  un sens și o valoare  vieții.

Salut cu respect și admirație apariția  acestui roman de excepție , transmit sincere felicitări  scriitoarei  Mara Popescu-Vasilca și  recomand cu deosebită căldură   ”Paula împlinire târzie” tuturor  cititorilor.

 Prof.  Victor Manole

Membru al Ligii Scriitorilor Români

Membru al World Poets Association -România

Mai citeste: 

La casa de nebuni 

REVOLUTIA CANADIANA IN IMAGINI PROTESTUL CAMIONORILOR- PROTESTUL BIDOANELOR

Izbânda iubirii 

ÎNCĂ MAI CRED ÎN IZBÂNDA BINELUI

Doneaza din suflet pentru sufletul tau!