Autor: Eugenia Grobnic
Atinge-mi tristețile în iarnă,
Nori de plumb zăpezile să cearnă,
Și ceru-nveșmântat în negru strai
Stinge-n beznă al stelelor alai.
Ascultă o clipă lângă mine
Copacii frângandu-se-n suspine,
Neaua-acoperă trecute brume,
Lăsând umbra albă peste lume.
Tristă-i dogoarea lemnului arzând,
Copacii goi îngână lăcrimând,
Doinesc cu dor de frunza verde-n crâng,
De mila lor stihiile se sting.
Vântul istovit dispare-n apus,
Clipele tac în cuvântul nespus,
Stinge-mi iarna,stăpână pe suflet,
Naște-mi din ghețuri caldul meu zâmbet.
De acelasi autor:
Descoperă mai multe la Poezii pentru sufletul meu
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.

