
VÂNZĂTORUL DE ILUZII
Autor: Gabriel Ionescu
Cred c-aș putea să vând iluzii, chiar „En gros”
E-așa ușor să-i păcălești pe oameni,
Iluzia-i ca muzica din îndrăgitul „Bolero”
Te-ncântă și te face cu cei mari, să semeni.
Mai multe zeci de Adevăruri insipide,
Nu fac cât o Iluzie înălțătoare.
Speranțele iluziei nu sunt stupide,
Râma-omidă, transformată-n Flutur, o să zboare.
Fără Iluzii am avea privirile decolorate,
Căci am vedea alb-negru tot ce ne-nconjoară.
La mediocri și Iluziile sunt micșorate
Și fără vise, Viața nu e mai ușoară.
Fără Iluzie, nu poate exista nimic. E straniu,
Să afli taina a tot ce-i Real, in Ireal.
Iluzia, e ca Puterea care zace în uraniu,
Dă aripi viselor, să urci din vale-n deal.
Și fericirea-i o iluzie la mulți din noi.
Și poate-i bine-așa. Ne mulțumim cu ce avem,
Altfel tot timpul ne-am descoperi alte nevoi
Și am vedea și că nu tot ce vrem, putem.
Nu cred că alte specii din natură, au Iluzii.
Suntem făcuți ca să visăm mereu la altceva,
Iluzia-i de fapt infirmitatea de-a-ți crea confuzii,
De care toată Viața te vei agăța.
De multe ori, spre a nu deveni o Țintă,
Iluzia e camuflată de un om deștept.
Nu te repezi în vis ca la Plăcintă,
Viața te-nvață și să știi să spui : Aștept !
Iluziile-s sigur mai senine decat realitatea,
Căci ni le facem după trebuința noastră.
Supremul vis, e însăși Libertatea,
Și orice rob, ține această floare-n glastră.
Iluzia e realitatea virtuală ce te mulțumește
Și viața fără ea, e mult mai grea.
Suntem mai sprinteni, totu-n jurul nostru se-nvârtește,
E cam ce este pentru fuziune, Apa Grea.
De acelasi autor:
Descoperă mai multe la Poezii pentru sufletul meu
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.
