Arta succesului

arta succesului de gabriel ionescu

ARTA  SUCCESULUI 

Autor: Gabriel Ionescu

Succesul , chimic. E o rezultantă cu efect de drog.
El te-amețește și te face dependent de laude și lauri
Și uiți să spui chiar și simplul : Te rog,
Te crezi capabil să învingi Balauri.

Succesul, dacă-l ai cât ești în viață,
Este ceva posibil relativ, dar sigur efemer.
Numai Istoria e garanția celui cu succes. Atunci e-n față.
Azi orice General Manager, poate fi mâine, un umil șomer.
 

Succes au numai cei ce-și folosesc la maxim,
Capacitățile pe care le posedă.
El nu-i o ardere spontană, cu-n consum infim,
Ci e un foc întreținut, fără să bați monedă.

Este de preferat să înțelegi corect, puțin câte puțin,
Decât să înțelegi totul din prima, dar greșit.
Îți trebuie o viață ca să înțelegi, fără vre-un chin,
Că nimeni nu-i expert în toate. Omul e finit.
 

Succesul este viitorul celui care merge inainte,
Făcând abstracție de un trecut greșit.
El va lăsa și urme, drept învățăminte.
Succesul e, când e recunoscut de lume, nu când e cerșit.
 

Cu cât ai reușit și ai succes în viață,
Cu-atât mai mulți dușmani, se tot adună.
Dar o secundă de succes te-aduce-n față
Și astfel uiți, eșecuri. Secunda te răzbună.

Când urci scara succesului și ești aproape-n vârf,
Nu e deloc aglomerat. Nu-i ca la prima treaptă.
Succes înseamnă reputație, dar ea e instabilă, ca la surf,
In glorie de te gândești la alții, ființă ta e înțeleaptă.

Succesul trebuie să fie  întotdeauna judecat,
După ce-a trebuit ca să renunți pentru a-l obține
Și chiar ar trebui să ai abilitatea ca să treci neafectat,
Peste Eșecurile care s-au ținut ca scaiul, după tine.
 

Să nu renunți nicicând, la ce ai inceput,
Mulți se opresc și nici nu știu că întră în regres.
Vei eșua și nu vei realiza că nu ai perceput,
Cât de aproape-ai fost chiar de Succes.

Succesul nu înseamnă niciodată și Perfecțiune.
Ești OM. Nu renunța la dreptul tău de a greși.
Doar din greșeli înveți și asta nu e o Infracțiune
Și doar asa, în Viață poți și propăși.
 

Mi-ar place să fiu socotit Om de Valoare.
Om de Succes, nu cred că e destul.
Doar când ești sus, vezi și în depărtare,
Iar riscul mare, e sa n-ai curaj să riști. Să riști Totul.

Sunt și multe Succese care te-njosesc.
In viață sunt și-înfrângeri care te înalță.
Să știi că în afaceri, partenerii se și păcălesc.
Ce face omul când îl strâng pantofii ? Se descalță.

Succesul, poate da o dependență, ca un drog,
Doar cei puternici, pot să-i domine efectul.
O nouă pagină în Cartea Vieții, nu o întorci doar cu-n :Te rog
Trebui s-o rupi, să poți ca să-i repari, defectul.
 

Poate avea succes, cel care poate construi fundație solidă,
Cu cărămizi pe care alții, le aruncă-n el.
Iar legătura Cauza-Efect, e ca o bridă,
Poți construi, dar poți și dărâma și un castel.

Eu cred că mie, ca Poet, nu mi-ar displace,
Să am Succes, cât timp mai sunt în viață.
Cheia Succesului, o are cel poate ca  să joace,
La fel de bine, rol de Rege, dar și de Paiață.

Toți oamenii iubesc enorm Succesul.

Dar mulți, chiar îi urăsc pe cei care îl au.
Secretul reușitei e să vrei ca să-ți câștigi accesul,
Dar să înveți să știi să pierzi, căci Viața e sau, sau.

De acelasi autor: 

Auschwitz( Acrostih)

Romanul s-a nascut poet (Acrostih)

Liniste si pace

 

 

 

 

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.