Privirea ca receptor al luminii din cuvinte

CRONICA

     

          Volumul de eseuri, impresii, articole, recenzii şi cronici literare semnat de Mihaela CD apărut la Editura Globart Universum din Montreal cuprinde însemnări de lectură, așa cum îi stă bine unui scriitor, ce-și dorește să-și înbogățească cunoștiințele, dar mai ales să-și încerce arcușul virtuozității pe coardele luminii ale înțelegerii sensurilor cuvintelor din operele altor confrați.

          Volumul se deschide cu câteva pagini semnate de editorul Johnny Ciatloş Deak,  membru al Uniunii Jurnaliștilor Independenți din România, intitulate “Cuvântul editorului “, în care esențializează: ”Prin această carte cititorii vor avea ocazia să o vadă pe scriitoarea Mihaela CD ca jurnalist și cronicar printr-o serie de eseuri, articole, recenzii și cronici literare ce vor scoate în evidenţă calităţile sale scriitoriceşti indubitabile. Mihaela CD reprezintă în esenţă prin întreaga sa activitate publicistică în reviste, ziare, cărţi, jurnale, antologii, site- uri şi platforme literare, complexitatea scriitorului ce se simte confortabil să scrie în oricare dintre genurile literare şi a jurnalistului ce are un puternic simț al răspunderii şi un spirit nealterat al adevărului şi al dreptăţii. Mihaela CD este fondator al revistei „Poezii pentru sufletul “ şi redactor la editura Globart Universum Montreal,Canada , şef de departament la revista „Sintagme codrene“,colaborator la diverse publicaţii şi redactor-coordonator de antologii. Ea a publicat în nenumărate reviste de cultură cum ar fi: „Cutezător“, „Magazin critic“, „Luceafărul din Vale“, „Vocea literară“, „Freamăt“, „eCreator“,„Eminesciana“, „Poezii pentru sufletul meu“, „Sintagme codrene“, „Vatra satului“, „Mărturii Maramureşene“,„Moara lui Gelu“, „Logos şi Agape“, „Parnas XXI“, „Ofrandă literară“, „Armonii Culturale“, „Steaua Dobrogei“, „e-Bibliotheca Septentrionalis“, „Unirea“ (Austria),„Contact Internaţional“, „Expresia Ideii“, „Luceafărul“, „Confluenţe literare“ (Australia), „Aşii României“, „Leviathan“, ziarul „Naţiunea“ (Bucureşti), „Armonia“ (Statele Unite), „Napoca News“, „Zorile Bucovinei“ (Ucraina), „Grai Românesc“, Pagina Liga Scriitorilor Români, „Tu,carte deschisă…“, „Gândacul de Colorado“ (Statele Unite),„Pro-litera“ (Germania), „Observatorul“ (Canada),„Apostrof“, „Aspiraţii“, „Condeierul Diasporei“ (Austria),revista „Melidonnium“, „Paradigme educaţionale“, „Glasul info“, revista „Bumerang“, Sahmediator.ro, Citatepedia.ro, revista „Apollon“ (România), Uniunea JurnaliştilorCaraş-Severin etc.Citind această carte, veţi putea vedea prin ochii autoarei care vă va acapara prin largheţea sufletului său plin de iubire, pace şi libertate, prin slova clară, blândă şi dreaptă, bine așezată la locul ei, printr-o comunicare liberă şi uşoară a cuvântului scris cu penelul inimii.“

          Prefața cărți este semnată de cunoscuta scriitoare prof. Aurelia Rînjea membru al World Poets Association, care face o analiză echilibrată a textelor cuprinse în cele 238 de pagini ale volumului.

          Structurată în 7 capitole culegerea de eseuri, impresii, articole, recenzii și cronici literare, cartea mai cuprinde Postfaţă: Creatorul de frumos, Impresii: O carte de mărturisiri sincere şi luminoase ne propune Mihaela CD de Sfintele Sărbători Pascale și  Recenzie: Privind prin ochii scriitoarei Mihaela CD.

          A face o analiză la paginile de critică, adică o critică la critică, este foarte riscant, fiindcă, printre altele, există un dicton că “nu e frumos ce e frumos, ci e frumos  ce-mi place mie “, care ne pune în dilemă. În acest sens concluzionez că teoria scriiturii textelor se face în dinamica practicii acestei scriituri.

          În acest sens am ales calea analizei cu discernământ al articolelor scriitoarei Mihaelei CD, să extrag din ele noi teorii despre lexic și raportul criticii cu opera autoarei și mai ales cu critica și observațiile domniei sale.Deoarece criticul nu poate pretinde să “traducă “, cum spunea Roland Barthes în “Critică și adevăr”, să o facă mai explicită , căci nu există nimic mai clar decât opera scriitoarei Mihaelei CD. Dar autoarea a generat  un anume sens, derivându-l  dintr-o formă care este conținutul ideilor domniei sale.

          Din punct de vedere cognitiv, autoarea își explică intențiile, în motto-ul de la începutul cărții:” Fiecare om vede lucrurile prin ochii proprii, într-un anume fel, însă adevărul este unul singur!”Adevărul este unul singur, dar ce  facem când criticul dedublează sensurile? Sunt cazuri, și le regăsim și în “TREZIREA! Cu Dumnezeu înainte!BINELE va învinge!”, ca, deasupra primului limbaj al acestui text excelent,  să plutească un al doilea limbaj, adică o coerență de limbaj: “De-a lungul secolelor societatea a trecut prin transformări majore iar pe măsură ce societatea modernă a evoluat au evoluat şi mijloacele de influenţă ale răului care s-au transformat şi s-au diversificat în formule mascate, aparent inoffensive precum ascunderea adevărului, invidia, egoismul, sfidarea, intoleranţa, ignoranţa, răutatea, gelozia, plagiatul, trufia, individualismul, zgârcenia, înşelăciunea, intimidarea, falsificarea, goana după bani etc. Astfel răul şi-a făcut loc mai mult sau mai puţin în fiecare om, ispitindu-l fără să îşi dea seama. Nici măcar biserica nu a rămas pe dinafară, aceste influenţe malefice infiltrându- se treptat iar acest fapt a făcut ca oamenii să se îndepărteze de biserică şi de credinţă. “`

          Prezenta carte este o lume de idei, fiindcă “Iubirea se află în noi şi aşteaptă să fie descoperită! “, cum spune autoarea, pe bună dreptate, încât ne face  să avem aceleași condiționări ale cuvântului ca și autoarea, în fața cititorilor săi.Citind eseurile doamnei Mihaele CD , mă pun în dificultatea subiectivității ce poate să mi se reproșeze.Pentru faptul că apreciez textul și ideile exprimate în acestea.Este vorba de “Ignoranţa şi joaca de-a libertatea”, în care autoarea subliniază, plastic și sugestiv: “ Ne-am trezit ca dintr-un vis, într-un joc sau mai bine zis o joacă de-a libertatea, o realitate tot mai evidentă în care nu vrem să fim, nu ştim cum am intrat şi nu ştim ce-i de făcut ca să mai ieşim căci pare un coşmar fără sfârşit!Dar oricât pare de ciudat, nu facem mai nimic căci nu ştim ce să facem, suntem paralizaţi şi parcă am vrea să ne spună cineva că a fost doar un vis urât care s-a terminat şi că ne vom putea continua viaţa noastră cea minunată, cu rutina şi ignoranţa zilnică în care ne scăldam ca peştele în apă”.

Celor care m-ar acuza de subiectivitatea, pot să le spun: critica nu este o traducere, ci o perifrază. Ea nu poate pretinde  să regăsească “fondul“ operei, căci acest fond este însăși subiectele abordate de autoare, adică o absență, fiindcă orice metaforă exprimată în text este un semn fără sfârșit, iar procesul simbolic, în profunzimea sa, desemnează tocmai aceste depărtări ale semnificatului: criticul, adică eu,  nu le pot reduce, încă odată,  dacă în lucrările autoarei există și idei ascunse, însă acestea se pare că lipsesc, fiindcă totul este scos la lumină cu o sinceritate dezarmantă.

          În Mihaela CD se manifestă în întreita figură a eticianului, esteticianului și, dacă mă gândesc la aforismele autoarei în discuție, și a filosofului.E greu de spus care dintre ei predomină.Probabil că toți trei, inclusiv POETA-autoarea nefiind, în nici un caz, adepta separației genurilor. Dimpotrivă, clasicismul și proglobmodernul, teoretizat acum 30 de ani de Al.Florin Țene,  concept de purete îi vine ca o mânușe: o mână gingașe și romantică în care se află sublimul.Talent al acelor spirite rare și delicate pe care le descoperi cu încântată uimire.

                    Al.Florin Țene

Mai citește: 

Silvia Mihalachi-Binecuvântare și chin o vitrină a poetei Mihaela CD

Aurelia Rinjea -NAȘTEREA POEZIEI-recenzie Binecuvantare si chin  

Cezarina Adamescu -POEZIA – NĂSCĂTOARE DE PRONIE- Binecuvantare si chin

GABRIELA Rauca„Binecuvântare și chin”, un vals al sentimentelor puse în vers

Despre cartea Binecuvantare si chin