Creatii literare:Cristian Bodnărescu 

 

cristian bodnarescu

Despre autorul Cristian Bodnărescu

gold1

Membru al Clubului Gold al colaboratorilor revistei ”Poezii pentru sufletul meu” din Canada

Întregirea

 

Ne-om trezi iar în coliba

Fără pereţi mari, doar lut

Vom vedea lumina albă

Ieşind din mormântul scurt.

 

Doar aşa să avem pace

Şi odihnă-n sfânta cale,

Pe cărările sărace

Din nou să pornim agale!bodnarescu.jpg-2

 

Cine-n toată lumea mare

Să nu aibă vis divin,

De-a părăsi coliba călare

Pe un pegas spre cer senin?

 

Lasă iarăşi să străbată

Şi prin uşi, şi prin fereşti

Bucuria absolută

A-nvierii Dumnezeieşti!

 

Cristian Bodnărescu

7 Martie 2021

Odihna din urmă

 

Și mi-or face o colibă

Cu păreți înguști de lut,

Fără de ferești și ușă

Numai bine de-ncăput.

 

Acolo voi avé pace,

Și odihnă voi avé,

Sufletu-mi de dor uita-va,

Inima nu m-a duré.

 

Ș-apoi cine e în lume,

Acest dor să nu-l fi-avut

De-o colibă tăinuită

Cu păreți înguști de lut,

 

Unde să nu mai străbată

Nici prin uși, nici prin ferești

Durerea neîndurată

A vieții pământești?

 

Samson Bodnărescu

(27 iunie 1840 – 3 martie 1902)

 

 

Prof. poet Bezer Mariana, fiind inspirată de versurile bodnăresciene, dedică poetului Cristian un poem, la ceas aniversar, 3 martie:

Te-am citit şi pot să mor

 

Dorul tău de lume este

Dragostea ta de ţară îi,

Prinde viaţă şi natura

Unde tu piciorul pui.

 

Chinuită de multe gânduri

Atunci când eu nu-mi găsesc locul,

Recitesc ale tale versuribodnarescu

Şi impart greul cu norocul.

 

Te-am citit şi pot să mor!

Poet cu suflet de izvor,

Prin tot ce faci şi scrii

Un mare Om eşti, să ştii!

 

 

Locul

 

Şi-am mers în zori pe câmpul gol

Când păsări mari dădeau târcoale,

Noi eram legaţi de-acelaşi sol

Pe cer pluteau aripile mascoale.

 

În zări măreţ se întrevede

Codrul mare de atunci,

Şi obosiţi ne-om întinde

Pe locul nostru dintre lunci.

 

La prânz degrabă scoatem iar

Bucatele pe iarba clară,

Locul nostru din calendar

Ne-aşteaptă fără să dispară.

 

În poala mea visezi şi taci

La viaţa ca o vedenie,

Apoi încet tu mă îmbraci

În locul nostru din câmpie.

 

Plimbându-ne spre asfinţit

În spaţii doar de noi văzute,

La poarta funerară am popositthumbnail (4)

În cimitir avem locuri cunoscute.

 

Pe cer pluteau aripi de foc

Când păsări dădeau târcoale,

Găseam mereu acelaşi loc

În zori de anotimpuri goale.

 

Cristian Bodnărescu

7 Martie 2021  

Whisky, cowboys și capre – despre 8 Martie

Cristian BODNĂRESCU

 

Jhonny avu o noapte zbuciumată, duelul de a doua zi nu i-a dat pace. Totuși nu putea renunța și fugi, toată societatea newyork-eză l-ar fi considerat “gay”, pe atunci nefiind un titlu “prea” onorabil. Așa că în dimineața zilei de 8 martie 1857 își trase hotărât cizmele de cowboy și ieși în oraș.

Călărind un veritabil Thoroughbred, protagonistul nostru face din mers cu ochiul doamnelor mature și tinere de pe uliță, cât își descheie vreo 2 nasturi de la cămașă, spre a-și dezveli pieptul proeminent. Ajuns în birtul “Black Beard” (since 1680 Trade Mark), chemă barmanița cu o lovitură convingătoare în masă (în acel an drepturile femii încă nu erau revendicate). Deîndată apăru o tinerică amabilă, îmbrăcată provocator, dar sărăcăcios.

  “ –  Yes Sire, what can I bring you?” … I am waiting….

– Ai răbdare fă, nu văzui că mă-necași? Damn bitch! Spuse Jhonny, scuipând. A whisky, please!”

Nici 30 de minute nu trecură, celularul eroului nostru începu să țipe: “Te așteaptă Bobby în parc la duel. A zis să-ți transmit, că-mi spărgea mecla!”. “No bine, ia-ț’ dolaru’ “ mulțumi elegant J, dând de înțeles băiețandrului să se retragă, trăgându-i un șut în fund.

Călătoria romanticului nostru cowboy pe drumurile New York-ului începu. Peste tot viața revenea odată cu adierea vântului primăvăratic. Tarabe aduse de negustori, căruțe, birturi însoțite de cai și trăsuri ducând matroane… Ce făcuse rău în ultima vreme J, ca Dumnezeu să-l favorizeze pe B? Era un gentleman respectuos, niciodată nu trăsese într-o femeie (în față) și mereu nutrea un respect evlavios față de damele din Casa de Toleranță, chiar se închina la apriția Rosei Luxemburg și a Clarei Zetkin. Fetele socialiste “era pă felie” și nimeni nu poate nega acest adevăr.

Dar timpul trece și pașii frenetici ai lui J ajunseră în parcul duelului, spre a-și cere drepturile la respect și admirație în fața “tovarășilor” cowboy. La nici 30 de leghe se afla Bobby, înarmat până-n dinți.

“Și-i cu tini ‘ăi bulachi, ti crez’ zmău?!”

“No, amu-ia ti prind șî caprâ ti fac wai!” ripostă Jhonny. “Niși di pistol n-am nevoi!”.

În câteva clipe, protagoniștii povestirii depănară armele, repezindu-se unul spre celălalt să-și confirme respectul, prin pumni. Nici nu apucară să-și tragă vreunul, că zăceau amândoi trântiți pe spate, cu ochii umflați.

Cuprinși de tumultul duelului, au omis că au venit sute de femei proletare, într-o manifestație de a-și cere drepturile de la patronii amerciani. Dn-a Luxemburg i-a tras un pumn lui Jhonny cel rău, în timp ce partenera acesteia, madamme Zetkin, i-a prins un upercut devastator golanului de Bobby. Muncitoarele au lăsat zugrăveala casei de toleranță spre a face pace în lume: “Make peace, not war!”.

Cam așa s-ar fi desfășurat o zi firească de 8 martie a New Yourk-ului secolului al XIX-lea, în 1857. Feministele socialiste Clara Zetkin și Rosa Luxemburg, finanțate de Moscova, au inventat o presupusă mișcare de stradă feministă ce ar fi avut loc la data și locația sus-menționate, ulterior găsindu-se falsitatea știrii. De fapt, în ziua de 8 martie calendar nou, începea în Rusia înlăturarea regimului țarist, fiind înlocuit de cel bolșevic. Este adevărat că austeritatea regimului țarist, care înnăbușea revoltele țărănești necesita o schimbare, dar victimele comunismului au fost cu mult mai numeroase.

De ce această dată a fost acceptată de mai multe țări din lume?

Femeile nu aveau multe drepturi și au fost marginalizate de milenii, sub agresivitatea unei societăți patriarhale, încurajate de mișcările religioase. Ele fiind discriminate atâta vreme, aveau cu adevărat nevoie de recunoașterea drepturilor, de libertate și iubire. În acest sens, ne punem întrebarea dacă nu cumva bărbații poartă vina acestei date marcate cu sânge, cu precădere.

70% din țările lumii NU recunosc data de 8 martie stabilită de Lenin, cunoscând contextul ei istoric. Cele mai bogate și mai puternice țări ale lumii, între care: SUA, Marea Britanie, Germania, Franța, Spania, Qatar, Singapore, Brune Darrusalam, Kuveit, Emiratele Arabe, Luxemburg, Hong Kong, Norvegia, Irlanda  și multe țări dezvoltate economic și militar au încă o poziție fermă față de comunism. Dacă analizăm puțin harta, tocmai țările post comuniste mai sărace material și cultural, care nu investesc prea mult nici în forța armatei, acceptă această manipulare roșie.

De ce nu trebuie serbată o dată comunistă?

Stéphane Courtois apreciază un număr de 100 milioane oameni uciși de regimul comunist, față de 25 milioane crime naziste. Spre un miliard de oameni ce au făcut închisoare comunistă, au suferit represalii ori au avut în familii rude închise ori deportate… Aici mai putem cumula dărâmarea bisericilor, promovarea anti-cristului, a prostiei de masă, manipulării, sufocarea mișcărilor artistice și a drepturilor minime cetățenești.

Egalitatea între sexe

Femeile niciodată nu vor putea fi egale bărbaților! Fiind marginalizate de milenii, ucise, prigonite, arse pe rug și înjosite, ele merită un respect mai mare față de bărbat, care a permis toate acestea, de-a lungul timpului. Femeile domină toate artele, inclusiv literatura romantică ori gothic/thriller: Anne Rice, surorile Bronte, Mary Wollstonecraft Shelley – Frankenstein, ș.a. Tocmai de asta ar trebui respectate la adevărata valoare, serbându-le la o dată demnă de îndumnezeire și nu îndreptată către anticrist. Sunt multe date ancestrale în care se serbează dătătoarea de viață- femeia. Țările civilizate și aproximativ 70% din țările lumii au adaptat deja una din aceste date, respingând un 8 martie cam… sângeros! Îmi exprim speranța ca România să respecte cu adevărat ziua femeii, într-un viitor ce nu va fi post comunist!

 

Gânduri de primăvară

 

În aceste zile au înflorit cireşii… natura revine la viaţă, păsările călătoare poposesc din nou în frumoasele noastre meleaguri dacice.

Ce poate fi mai frumos decât o rugăciune poetică lăsată mărturie în timp şi spaţiu, scrisă într-o grădină de cireşi?  Am primit bucuria de a parcurge această poezie a tânărului nostru poet Cristian Bodnărescu, dorind să împărtăşesc această bucurie şi cititorilor noştri, prin publicarea poeziei “Cândva”, devenită şi romanţă.

Cireşii mereu vor reveni la viaţă în această perioadă, fiind însoţiţi şi de sufletele noastre, atunci când trupurile ni le vom da în pământ, spre a fi de folos rădăcinilor acestor copaci.

Prof. Dumitru Conta

 

Cândva 

Autor: Cristian Bodnărescu

 

Au înflorit cireșii

Vuiește lumea vie,

În zori revin bucurii

În vis de salvie.

*

Acum revii o clipă

Din depărtări uitatecristian bodnarescu

Închisă în tulipă

Petale-n viduitate.

**

Eram iar împreună

Chemând o nouă noapte,

Din flori purtai cunună

Pășind spre libertate.

***

Iar pașii tăi frenetici

Au iz de lună plină,

Copaci primăvăratici

Vesteau seara deplină.

****

Sub raze ale nopții

Mă sărutai pe dată,

Plecăm în zări cu alții

Ajunși din altă soartă.

*****

Venind eu după tine

Îmi apăreai zâmbind,

Visăm la noi destine

În somnul nostru grind.

******

Au înflorit cireșii

În vis de salvie,

Vuiește lumea vie

Noi suntem sub câmpii.

 

Va invitam  sa il descoperiti pe scriitorul  Cristian Bodnărescu  in paginile urmatoare : 

Creatii literare:Cristian Bodnărescu 

CV literar:Cristian Bodnărescu 

Profil GOLD:Cristian Bodnărescu 

Referinte critice Cristian Bodnarescu

Abonament PENTRU CITITORI revista TIPARITA

Abonament 4 numere/an. Revista de colectie de o calitate exceptionala care cuprinde literatura, arta, articole si evenimente culturale. Aboneaza-te si colectioneaza fiecare număr al revistei tiparite timp de un an pentru numai 35 dolari canadieni.

35,00 CAD

Uneori elefantii zboara/Sometimes elephants are flying *FORMAT ELECTRONIC (ebook)

Uneori elefanţii zboară a autoarei Mihaela CD este o culegere extraordinară de reflectii si enunturi motivationale, realizata in pagini color de inalta calitate, care se adresează tuturor celor care vor să creadă în visele lor! Pe parcursul celor 250 de pagini pline de culoare vei descoperi secrete ale succesului ca sa fii mai puternic si mai bun! Comandati acum la numai 25 dolari canadieni.

25,00 CAD

Doneaza din suflet pentru sufletul tau!

Vino alaturi de noi! Arata ca iti pasa! Sustine munca si seriozitatea de 2 ani a revistei noastre prin donatia ta de azi! Nicio suma nu este prea mica sau prea mare! Prin donatia ta de azi ne vei ajuta sa continuam sa oferim bucurii pentru suflet romanilor din lumea intreaga! Sterge cifra 1 si scrie in locul ei suma pe care doresti sa o donezi! Iti multumim anticipat!

1,00 EUR

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.