Floare galbena-n culoare Autor Cristian Chistruga Simt mirosul umbrei taleȘi te văd cum pierzi petaleFloare galbenă-n culoarePlină de mărgăritare Razele ce vin din soareTe-ncalzesc încet sau tareStrigi încet în gura mareFloare galbenă-n culoare Viața-ti este trecătoareFloare galbenă-n culoareGândurile-ti sunt amareVi, trăiești, te pierzi în zare Mai citeste:  Gala artelor ed-2-a CRISTIAN CHISTRUGA IMPRESII despre Gala … Continuă lectura Floare galbena-n culoare →

MĂ CAUT... Autor: Aurelia Oancă Mă caut cu gândul departe, Cu pașii de timp rătăcit, Prin sfere de clipe deșarte Și-n colțuri de vis ne-mplinit.   În lacrima caldă mă caut, Sub geana căzută alerg, Din stropi de lumină, precaut, Încerc slove albe s-aleg.   Culoarea albastră din cerul Ce stă peste ochii mei calzi, … Continuă lectura MĂ CAUT… →

Culori în alb-negru Autor: GELU DRAGOŞ Culori calde, culori reci Suflete calde, suflete pustii Viaţa, ca o pânză enormă Mi-e colorată în gri - E o fotografie de album prăfuit; Viaţa-mi, o stampă alb-negru E compusă din instantanee gri Mi-am colorat viaţa-mi În nuanţele ochilor tăi Am să-mi dăruiesc o altă viaţă Întotdeauna cu un … Continuă lectura Culori în alb-negru →

    ÎN ZORI DE ZI... Autor: Aurelia Oancă   În zori de zi când noaptea se retrage, Adun din vise mici povești de dor, Cu mări albastre pline de catarge Și străluciri de stele care mor.   Sub pleoapa somnoroasă încă zace O amintire cu un inorog, Se-nchide ochiul și cu lacrimi tace, Iar … Continuă lectura ÎN ZORI DE ZI… →

ÎN RUGĂCIUNEA MEA Autor: Aurelia Oancă În rugăciunea mea de dimineață, Te rog pe tine Doamne să m-asculți, Să-mi dai din nou doar clipe bune-n viață, Iar norii să-i alungi în zări, desculți.   Să-mi fie iar lumina Ta străjerul Și din cuvinte dulci să construiesc, Imaginea de vis ce umple cerul, Cu magice crâmpeie … Continuă lectura ÎN RUGĂCIUNEA MEA →

SE NAȘTE O POVESTE Autor: Aurelia Oancă E-atât de bine și-i atâta soare, Cu raza lui cea blândă luminând, Peste natură fluturi vor să zboare Iar peste ape stele tremurând.   Cu zâmbetul ce s-a trezit pe față Privesc înaltul zării, mulțumind, În ochii mei azi crește o speranță Şi-n inimă se naște noul jind, … Continuă lectura SE NAȘTE O POVESTE →

ÎN LINIȘTEA-NSERĂRII Autor: Aurelia Oancă Când îngerii vor coborî spre tine, Cu aripa-nvelește chipul tău, Închide ochii și-n luciri divine S-aduni în suflet pacea-n Dumnezeu.   Și să deschizi a inimii fereastră Cu brațul tău lăuntric, nevăzut, Apoi să-i faci din ochi o stea albastră Și din privire arc spre azimut.   O rugăciune să … Continuă lectura ÎN LINIȘTEA-NSERĂRII →

Ai frunza galbenă Autor: Mioara Hususan Și visul mi-e galben ca ceara Iar părul l-aș vrea negru ca smoala Dar părul, la tâmple, albit e de timp Și visul demult nu mai are ritm. Vreau ore la zi să aduc în plus Și clipe la noapte de-aș putea Doar Soarele precum un suflet adus Nu … Continuă lectura Ai frunza galbenă →

VA ÎNFLORI DIN NOU... Autor: Aurelia Oancă Vor râde iar petalele de aur În ochii tăi cu gene de parfum, Va crește iar miracolul din plaur Și va îndepărta cenuși din scrum.   Din rădăcini de ape se vor naște, Splendori ce vor zâmbi pe lacul blând, Vor scoate din adâncuri sfinte moaște, Ce vor … Continuă lectura VA ÎNFLORI DIN NOU… →

    Pandemică Autor: GELU DRAGOŞ nu se întâmplă nimic dar zilnic se moare cifre seci la televizor cifre matematice în comunicate: 147 morţi de covid – 19 azi 682 persoane intubate în 24 de ore nu se întâmplă nimic doar se moare de frică şi singurătate e o zi ca oricare alta pentru arafat, … Continuă lectura Pandemică →

O PICĂTURĂ SUNT... Autor: Aurelia Oancă Aș vrea să te iubesc până la soare Și de acolo-n vastul univers, Dar eu nu sunt decât o biată floare Ce-și plânge viețuirea într-un vers.   Aș vrea să-ți fiu o stea în neagra noapte Cu ea să-ți luminez pașii când vii, Dar sunt doar un ecou din … Continuă lectura O PICĂTURĂ SUNT… →

Autobiografie Autor: Mioara Hususan În ani viața s-a scurs Și printre lacrimi, iubirea a apus… Să nu am tragere spre viu, Sufletul să-l simt pustiu. Lucrurile întorsătură iau, Când trec de supraviețuire Și ajung încet la simțire… În mine doi oameni se zbat, Unul puternic și cald, armonios Iar celălalt timid, modest, sfios. Când singur … Continuă lectura Autobiografie →

Aripi noi Autor: GELU DRAGOŞ la începutul nopţii mi-a crescut un vis se făcea că aveam aripi şi puteam să zbor să aduc mângâiere semenilor singuri şi bolnavi dar erau atât de mulţi încât aripile mele au devenit de plumb la atâta tristeţe şi plânsete trebuia să plec de aici există cineva care cunoaşte drumul … Continuă lectura Aripi noi →

FRUNZA RĂZVRĂTITĂ Autor: Silvia Mihalachi  Pe aleea părăsită De flori, de oameni și de bănci Mă strecor într-un decor Cu frunze care cad Triste, galbene și mor. Răzvrătitele  frunze Cer copacului ajutor: Sunt frunza îngălbenită Copacule, sunt frunza ta Nu mă lăsa strivită Sub talpă înnegrită, Roagă-te, strigă spre cer… În zadar  un ram s-apleacă Către frunză … Continuă lectura FRUNZA RĂZVRĂTITĂ →

Somnolenţă Autor: GELU DRAGOŞ   o iarnă pandemică-mi pătrunde în vene întunecimea stelară,celestă şi rece-i şi ea îmi plânge trupul invadat de viruşi – amorf, anxios, deformat şi hidos sunt la undele înalte aruncate înspre coronavirus într-un salon în care gemetele sunt ceva banal firesc devine la spital şi căratul morţilor în saci  sunt aşezate … Continuă lectura Somnolenţă →

    Când ai să vii Autor:  Nina Lavric  Valuri, valuri vreme trece, Rece-i iarna singurea, Eu aștept să vină iară Dulce primăvara mea. Să alerg prin poienițe, Prin vâlcelele cu flori, Să-mi prind pletele-n cosițe Iar în bucle regi - bujori... Tot culeg cărări de munte, Răsfoiesc zări sinilii... Spune-mi: să te caut unde? … Continuă lectura Când ai să vii →

Ioana STUPARU AȘTEPTÂND ARIPI  - POEME Luminător de zi Când voi fi „acolo”, Te voi privi rotund, Cu ochii sufletului. Nimic nu-mi va pune oprelişti Să te înconjur, „Luminătorule creat în ziua a patra, Pus pe tăria Cerului Pentru cârmuirea zilei”! Mai ştii de câte ori Te-am pândit, Din balconul casei, Crezând că sunt prima … Continuă lectura AȘTEPTÂND ARIPI  →

Omenia în clepsidră Autor: Mioara Hususan   Clepsidra curge într-un mod ireversibil Și toate prind un ritm incredibil, Când ești diferit și ieși din anonimat Pe tarabă, sufletul îl ai la mezat. Într-o lume cu susul în jos Ce încerci îți iese pe dos Lumea să poți să o împaci Eforturi să dregi tot ce … Continuă lectura Omenia în clepsidră →

Am dat peste lacrimile tale Autor: GELU DRAGOŞ Am dat peste lacrimile tale abandonate dincolo de râu Ştiind că sunt peste mine le-am adunat cu grijă precum aş fi strâns flori de câmp pentru un buchet nemaivăzut Totdeauna într-acolo mă poartă paşii obosiţi de îndelunga mărşăluire înspre tine... Nimeni  prin-prejur doar vântul cald. Ştiu că … Continuă lectura Am dat peste lacrimile tale →

Singurătatea pietrei Autor: GELU DRAGOŞ câtă spaimă în oameni de singurătate şi moarte în umbra binelui ei, oamenii îşi ridică ziduri de piatră morţile se repetă ciclic cuvintele respiră covid 19 şi toate acestea în întunericul minţilor noastre anotimpurile îşi au clipa de glorie dar nu poţi mărşălui cu picioare de plumb zburăm rar şi … Continuă lectura Singurătatea pietrei →

      Zâmbet ascuns în palme Autor: Lacrimioara Iva                Îi plăcea să mânânce numai pește viu cumpărat de la pescăria satului. „Parcă nu tot mort îl mănâncă!” îmi ziceam în gând și îmi ascundeam zâmbetul în palmele făcute căuș. Ce vrei, suflet  și minte de copil! De … Continuă lectura Zâmbet ascuns în palme →

  O STRUNĂ TREMURĂ... Autor: Aurelia Oancă Din negura de timp își plânge, Vioara trupul ostenit, Pe-ascuns cu lacrimă de sânge, Înalță note spre zenit.   În trupul ei suspină lemnul Care-a crescut în pom cândva, Dar poartă-n taina ei îndemnul, Ce azi e truc de mucava.   O strună tremură lovită De o scânteie … Continuă lectura O STRUNĂ TREMURĂ… →

Înserare Autor: GELU DRAGOŞ Umbrele cu aripi stufoase, somnolente, cuprind depărtările. La ore neştiute de nimeni vine înserarea tiptil - ca o felină desprinsă cu întunericul Pe un pisc al singurătăţii lui şi-au întemeiat moşia corbii şi caprele negre - exploratori ai înălţimilor dense. Muntele geme arareori, creşte şi descreşte precum pântecul femeii la soroc. … Continuă lectura Înserare →

Adrian BOTEZ   HISTRION DIN ȘTREANG (POEME)   (crochiuri, pe când te ștergi la ochi...)   ȘI  FAPTELE  POT  FI  SINUCIGAȘE  DROGURI   și FAPTELE pot fi SINUCIGAȘE DROGURI când – EGOIST – le risipești  - TURBAT - în multe locuri : ZEIASCĂ FAIMĂ – năzuind prin FAPTE uiți să te scarpini – NATURAL – … Continuă lectura HISTRION DIN ȘTREANG (POEME) →

    UN VIS ALBASTRU Autor: Aurelia Oancă Aș vrea un vis albastru Cusut într-un sărut, Apoi trimis spre-un astru Ce-n suflet l-am avut.   Aș vrea o clipă-albastră Cu o secundă caldă, Și-o garofiță-n glastră Ce-n ochii mei se scaldă.   Și aș mai vrea o noapte Cu pletele albastre, Și printre stele, șoapte … Continuă lectura   UN VIS ALBASTRU →

ÎNSTRĂINARE   Autor:   Emilia Dinescu   Ați plecat în țări străine  Mai mulți bani să câștigați  Însă ați uitat de Mine Și cu banii adunați  Spre ruină va-ndreptați.  Ați lăsat în urmă lacrimi, Ați uitat părinți și frați  Oare merită toți banii, Ce pierdeți ...Ce câștigați?! Într-un ungher stă și plânge   Copilul ce l-ați  lăsat,  Oare … Continuă lectura ÎNSTRĂINARE   →

  ÎN STRAI DE AUR Autor: Aurelia Oancă În strai de aur s-a gătit Prințesa năzuroasă, Cununi de foc și-a pregătit Să fie mai frumoasă.   Oglinda apei și-a ales Să-i fie mărturie, Din boltă raze a cules În flori de bucurie.   Peste coline trece-ncet Cu voal de ceață albă, Peste păduri pune cochet … Continuă lectura ÎN STRAI DE AUR →

  Mai rău ca orbul Autor: GELU DRAGOŞ                                                           Zi după zi m-am împrietenit                                                         cu Moartea                                                        Până ne-am făcut fraţi                                                        de Cruce                                                       Fără să ştiu                                                       nici eu şi nici ea                                                       pe unde s-apuce...     Mai citeste:  MOARA DE AUR recenzie de Aurelia Rinjea Pasi de catifea la … Continuă lectura Mai rău ca orbul →

REGINA MEA Autor: Vasile Dan Marchis  Cum Iisus Hristos strigând către Lazăr care a înviat, în inima mea-noul cimitir de cuvinte a intrat muza strigând: ”Poezie,vino afară!” Acum scriu parcă inima grăbită cronometrează cu pulsul ei Înălțarea Domnului nostru  Iisus Hristos. Mă opresc brusc din scris… Gramatica dă muzei onorul în inima mea… Scriu iar … Continuă lectura REGINA MEA →

ÎMI PARE RĂU... Autor: Marandici Marina  Te-mbracă-n doliu, casă,Și pragul, și ograda,Când ochii triști se lasă,Chemării humei pradă. Inima îmi plânge,Și-i arsă de durere,Iar vântul rece-nfrânge,Sufletu-mi în tăcere. Timpul rece-n urmă,Resfiră pom și frunză.Nu ești aproape mumă;Regrete m-a pătrunză. Rămâi, rămâi cu bine.În huma sfânt-a glieiNu voi mai ști de lumeDe umbra bucuriei... Mai citeste:  … Continuă lectura ÎMI PARE RĂU… →

Clipe de neuitat Autor: GELU DRAGOŞ În noaptea aceea va muri mama poate mă întrebaţi de unde ştiu Am văzut moartea cum îi dădea târcoale şi ea, mama, speriată mă întreba de unde vin! Pentru buna întocmire a sufletelor noastre mă îndemna să fiu bun cu copiii, cu nevasta, mă sfătuia să mă-nţeleg cu vecinii … Continuă lectura Clipe de neuitat →

  Căsătorie pierdută !   Autor: Cristian Pavel        O lampa de cristal aprind, și pașii prin odaie plimb! Te caut, parca te am lăsat aici, De unde vii și un-te-duci?      Așteaptă sa iti cant iubita mea, sa intru acum in viata ta, sa ți iau din suflet ce e greu, … Continuă lectura Căsătorie pierdută ! →

  Ţinutul închis Autor: GELU DRAGOŞ De mult prea mult timp ţinutul nostru e închis- ne ţinem sufletele ca-ntr-o pânză de paianjen viaţa noastră are prea multe coborâri şi crăpături deşi trăim într-un mare clopot de sticlă A venit vremea ca fiecare s-o luăm pe un drum vreau să pun ordine şi dacă mă împotmolesc … Continuă lectura Ţinutul închis →

  Pierderea inocenței Autor: Lacrimioara Iva    Copilă fiind am speriat un porumbel și am fugit la mama, plângând și urlând ca din gură de șarpe. ”Mămico, am speriat un porumbel! Dacă era Duhul Sfânt?” ...... Acum, matură fiind, plâng șî fug  la mama pentru orice, mai puțin de teama că l-aș putea  speria  pe … Continuă lectura Pierderea inocenței →

    CU LACRIMĂ DE DOR Autor: Aurelia Oancă Cu lacrimă de dor jelește frunza, Cu lacrimă de dor jelesc și eu, Îmi tremură un zâmbet fad pe buza Care- a purtat pe ea sărutul tău.   O clipă efemeră se ascunde În stropul mic ce curge-ncetișor, Pe trupul frunzei reci și-aproape nude, Dar care-și … Continuă lectura CU LACRIMĂ DE DOR →

  SINGURĂTATEA MEA Autor: Aurelia Oancă De vorbă stau cu gândul Și pașii mi-i opresc, La margine de apă Când zorii-ncet mijesc. Sub vălul ce se-nalță De pe oglinda-albastră, Se-adună stropi de rouă Ce cad pe flori din glastră. Tăcerea mă întreabă, Dacă mi-e rău sau bine? Zâmbesc și-i spun cu gândul, Că-mi este dor … Continuă lectura SINGURĂTATEA MEA →

  Concluzie tardivă Autor: GELU DRAGOŞ Am ajuns la o degradare anatomică severă Miros a putregai şi multă ură Fără Tine Doamne sunt clandestina floare ivită între spini ... Trupul meu, altarul Evei E mai diform ca niciodată Sufletul îmi sângerează asemenea crinului Complementele îmi sunt străine... Mă adăp cu marii poeţi Eminescu, Vieru, Păunescu … Continuă lectura Concluzie tardivă →

  Cafeaua   Autor Cristian Chistruga   Ne-am cunoscut în prag de seară Stăteam pe mal de lac sorbind dintr-o cafea Eram cuprins de-o frenezie dulce, rară Când tu ai apărut de undeva, în umbra mea   Am îndrăznit și m-am uitat spre tine Și am simțit că ești jumatea ce-mi lipsea Te-apropiai din ce … Continuă lectura Cafeaua →

  ÎN SERI TĂCUTE Autor: Aurelia Oancă În seri tăcute se prelinge Lumina după-un negru nor, O clipă stă pe geam și plânge, Iar eu suspin de al tău dor.   Întreb cu sufletul în palme Ce are clipa-n oful ei? Tresare timpul și-n sudalme O ceartă c-a pierdut un stei,   Din muntele ce … Continuă lectura ÎN SERI TĂCUTE →

Încă mai zac… Autor: GELU DRAGOŞ                Motto „când asfinţesc nici prieteni n-am” greoi cu răsuflarea tremurândă încă mai zac în trupul meu de lut în mintea mea dansează clipele cu tine şi curg şiroaie picuri reci pe tâmplă azi aş da tot să îmi cunosc destinul mi-aş pune viaţa toată pe-un taler de cântar … Continuă lectura Încă mai zac… →

        DIN TIMPUL TRECUT Autor: Aurelia Oancă Se joacă secundele-n cadru de ceas Și numără timpul ce trece, Un pas înainte e tot ce-a rămas, Din vremea ce curge tot rece.   În ore trecute se-adună mereu, Apoi scriu pe margini poeme, Privesc la cadran cu părere de rău Și-mi las ochii-n … Continuă lectura DIN TIMPUL TRECUT →

Nelinişte Autor: GELU DRAGOŞ Nu reuşesc să disting marginea dintre zi şi noapte, Dar ştiu că noaptea are un gust amar. Aş desfiinţa noaptea, aş trece de la zi la zi Fiindcă noaptea-i amăgire şi timp irosit Aşa cum este acum, presupun că e un exerciţiu Pentru atunci când vom trece şi nu vom mai … Continuă lectura Nelinişte →

      ROMANȚELE SE NASC... Autor: Aurelia Oancă Romanțele se nasc din dor Și poartă pe-al lor drumuri, Petale veștejite-n zbor Pe aripe de fluturi.   În așteptări de nopți târzii Sub razele de lună, Și ochi ce-așteaptă ca să vii Sub genele cunună.   Pe strune ce se tânguiesc, Sub degete dibace, Se … Continuă lectura ROMANȚELE SE NASC… →

  ALUNGĂ-ȚI NORII... Autor: Aurelia Oancă Alungă-ți norii din a ta privire, Chiar dacă uneori e foarte greu, În loc de lacrimi pune fericire, Iar peste buze, zâmbetul mereu.   În viața ta ai întâlnit de toate Și oameni buni, dar și oameni haini, Ai învățat că poți și că se poate Să treci peste … Continuă lectura ALUNGĂ-ȚI NORII… →

      STRĂLUCIRI DE STEA Autor: Aurelia Oancă Când noaptea își aprinde felinarul Și bolta se îmbracă-n mii de stele, Eu îmi aprind în suflet greu, amnarul, Și ochii mi-i îmbrac în lăcrimele.   Pe chipul meu se scurg formând izvoare, Ce-au adunat poveștile de dor, Care se torc în firave fuioare, Apoi își … Continuă lectura STRĂLUCIRI DE STEA →

Singurătatea muribundului Autor: GELU DRAGOŞ                Motto: „Toată viaţa mi-e cuprinsă în această linie” Glia mă cheamă Năzuinţele mi se destramă; Somnul coboară Şi mă doboară. Pasărea stă la pândă Resemnarea mi-e blândă, Ciocul ei mă doreşte Cu ghearele scoase soseşte, La trupul meu se opreşte - Viaţa-mi se sfârşeşte... Mai citeste:  MOARA DE AUR … Continuă lectura Singurătatea muribundului →

  ZEUL ARMONIEI Autor: Aurelia Oancă Deschide-ți iar fereastra Și lasă-ncet să vină, Din cerul sfânt, măiastra, Lumina cea divină.   Să-ți împletești din raze Cununa care are, Mici străluciri ca oaze Într-un deșert prea mare.   Din florile credinței Să faci buchete mari, Iar stropii năzuinței Să plângă solitari,   Dureri ce seacă gândul … Continuă lectura ZEUL ARMONIEI →

  Bogăția săracului     Autor:  Mara Popescu Vasilca Să poți să ai oferte, de case și de vise, Si poate chiar pe toate, acum sunt împlinite, Și să te uiți la ele, cu ochi plini de uimire, Știind că poate-un mâine, și-a' tale or să fie. Da nu uita Sultane, că ea nu are multe, … Continuă lectura Bogăția săracului    →

  Semn de întoarcere Autor: GELU DRAGOŞ Ne-atinge ochiul stâng, durerea aripa păsării ce lasă, o toamnă şi mai grea, tăcerea şi atâtea amintiri ne lasă. Nu trece pragul de iertare vin, alte stoluri lungi de ploi, o umbră doar, pentru plecare şi-un adăpost de ploi. Rămân copacii, mâna, creanga arsă un semn de-ntoarcere, şi-apoi, … Continuă lectura Semn de întoarcere →

  ROMANȚA TRANDAFIRILOR Autor: Aurelia Oancă Cu murmur de petale plâng iubirea, Ce stă ascunsă sub un vis pierdut, O lacrimă tresare în privirea Uitată peste chipul tău, demult.   Buchetul care azi e o cenușă De trandafiri ce-n vreme s-au uscat, În podul casei cu o cheie-n ușă Și cu-amintiri într-un album pudrat,   … Continuă lectura ROMANȚA TRANDAFIRILOR →

SUSPIN SILVIC Autor: Vasile Dan Marchis  Focul s-a declanșat din blestemul soarelui pentru cei ce n-au îngropat eroii în pădure ca punct de reper Flăcările preamărite de Domnul mai presus de conifere ca onorul anotimpului în fața soarelui răsărind mi-e dat să le simt și pentru cei ce au murit de ger… Viețuitoarele îngrozite fug … Continuă lectura SUSPIN SILVIC →

Fagurele  Autor: Cristinel Cristea Aș vrea să fiu un fagure de miere Dreptunghi perfect, aproape etalon Și-albinele, prietenele mele Să-mi umple fiecare hexagon... Ce bucuros aș fi și eu de mine Și de mirosul meu îmbietor Adus în zbor, pe aripi, de albine Din câmpul înflorit, multicolor... Apoi când va veni stăpânul iară L-aș încânta cu rod strălucitor Amestecat cu miere și cu … Continuă lectura Fagurele  →

    Neînarmată Autor: Lacrimioara Iva    Desi nu port armă, las în urma amintiri rănite. Sunt urmarită. Disperată fiind, alerg. Am ajuns într-un drum înfundat, încerc să sar gardul, însă nu mai am abilitatea necesară. Tot mai mulți reușesc sa muște din mine. Tot mai mulți!   Mai citeste:  Lacrimioara Iva laureata a Galei … Continuă lectura Neînarmată →

    LA BRAȚ CU TINE... Autor: Aurelia Oancă La braț cu tine toamna mea frumoasă, Pe drumuri de pădure eu mă plimb, Tu ai adus culorile de-acasă Şi le-ai lăsat pe frunze ca un nimb. În pomi s-au adunat buchete roșii, Ce ard pe ram sub soarele mai blând, În rădăcini suspină-ncet și moșii, … Continuă lectura LA BRAȚ CU TINE… →

  AȘEAZĂ-MI PE STRUNE... Autor: Aurelia Oancă Așează-mi pe strune miresme de flori Și pune-mi arcușul să-mi cânte, Romanța de jale, de dor, de fiori, Ca sufletul meu să-l încânte. În inima mea s-a trezit dintr-un somn, O geană de dragoste pură, Uitată în acul dintr-un gramofon, Ce-și numără anii și-ndură. Din notele gamei compune … Continuă lectura AȘEAZĂ-MI PE STRUNE… →

      Nu este ușor să fii frunză!   Autor: Lacrimioara Iva  Dacă m-ai privi de sus, m-ai vedea în micimea mea. Urcă-te în nuc! Ți-am pregătit o scară, pentru a-ți fi mai ușor. Sper să nu ai rău de înalțime. Daca ai, uite, ia o pastila de haz! Când vei ajunge în vârful … Continuă lectura   Nu este ușor să fii frunză!   →

  Păcăleală... Autor: Gabriela Raucă  Mi-a pus iarna-n plete ghioceiȘi mi-a spus că-s flori de primăvară,Nu știam de-o face într-o doară, Dar m-am încrezut în vorba ei,Prima oară… Dornică de soare-am așteptat,Razele lui calde, dimineața,Tandru să îmi lumineze viața,Însă alte raze mi-au brăzdatToată fața… Am crezut că mă voi bucura,Mult și bine, de-a mea tinerețe,De vigoare … Continuă lectura Păcăleală… →

  COMORILE CE-S STRÂNSE... Autor: Aurelia Oancă Stau și mă-ntreb de multe ori De unde-și ia culorile-anotimpul, Ce în rugină pune-alese flori, Pe care-apoi le veștejește timpul. Răspunsul mi-l dă viața trecătoare Și-mi spune să privesc într-o oglindă, Văd chipul meu lipsit de-acea candoare, Când tânără fiind puneam la grindă, Buchetul verde cu mirosul tainic, … Continuă lectura COMORILE CE-S STRÂNSE… →

Mereu ne plângem Autor: Ion Elena-Roberta   Mereu ne plângem, Mereu ne judecăm, Mereu ne certăm, Dar niciodată nu ne inspirăm. Ne neglijăm. Alergăm. Sperăm.  De ce nu ne degajăm? Mereu ne luptăm. Mereu încercăm. Dar mai trebuie să și respirăm. Suntem persoane, Oameni, Ființe. Avem suflet Și multe credințe. Obosim, Suferim, Trăim... Suntem noi … Continuă lectura Mereu ne plângem →

Bulevardul Pardon Autor: Stroe Ionela Într-un orășel de munte La ceas târziu în noapte Pe bulevardul Pardon Doi îndrăgostiți se ceartă. Ea, cu stele prinse-n păr, stă bosumflată Pe-o bancă de timp uitată. Pricina supărării e-o duduie elegantă Ce se plimba încetișor Cu fustița puțin ridicată. Într-un orășel de munte La ceas târziu în noapte … Continuă lectura Bulevardul Pardon →

STĂPÂNA PESTE TOT CE S-A SCRIS Autor: Vasile Dan Marchis  Îmi controlez în plan imaginar sărăcia Deci doresc să scriu… Dar mă întreb cu ce? Caut un creion cum aș căuta o spadă cu care să lupt ca într-un război mondial împotriva plictiselii… Doresc astfel să scriu cum aș înfăptui o biserică a sărăciei fără … Continuă lectura STĂPÂNA PESTE TOT CE S-A SCRIS →

  AL INIMII TALAZ Autor: Aurelia Oancă Iubitul meu cu ochii de cărbune, Nicio-ntrebare nu mai vreau să-ți pun, Am înțeles mesajul tău ce spune: „Și în tăcere afli tot ce-ți spun!” E-adevărat, am înțeles mesajul Și l-am ascuns adânc în gândul meu, Acolo, într-un colț i-am pus bagajul Și l-am acoperit ca pe-un trofeu, … Continuă lectura AL INIMII TALAZ →

   Mă-ntrebai ... Autor:  Nina Lavric  Mă-ntrebai: unde gândești Și găsii mii de povești, Nu mai vreau s-aud niciuna: Știi că nu-mi place minciuna. Mă-ntrebai: care ți-e pasul Și pe unde ții popasul? Dar răspunsei singurea: La ce bun să-ntreb așa? Pusei întrebări în gându-mi Și găsii: greu e cuvântul Din cotruțele  bizare... De ce … Continuă lectura  Mă-ntrebai … →

  Fiori de noapte Autor: Gabriela Raucă  Mai spune-mi, înc-odată, "noapte bună",Lăsând o sărutare, amanet,Pe ochii mei, când razele de lună,Pătrund printre perdele, în buchet! Privește-mi somnul, adunat sub pleoape,Apoi, spune-mi încet, că mă adori,Hai, vino, înspre mine, mai aproapeȘi învelește-mă cu dulci fiori! Alintă-mi ruginiul strâns în plete,Rebel, pe albul pernei, răsfiratȘi lasă-ți mâinile … Continuă lectura Fiori de noapte →

FĂRĂ GARANȚIE 2 Autor: Vasile Dan Marchis  Moartea nu mă mai atacă, mă momește M-a momit și sub pretextul că ea este regizor Mi-a arătat Golgota pe care să urc cu crucea în spate prefigurând rolul Mântuitorului nostru Iisus Hristos. Am refuzat nu pentru că mi-ar fi fost frică de răstignire ci deoarece n-am primit … Continuă lectura FĂRĂ GARANȚIE 2 →

  MAI STAI CU MINE... Autor: Aurelia Oancă Mai stai cu mine, toamna mea frumoasă Și mai presară-mi peste trup culori, Mai vreau să fiu a timpului mireasă, Mai vreau să am în suflet calzi fiori.   Mai stai cu mine pe o bancă veche, Să-ți mai înșir pe file poezii, Să-ți spun că ești … Continuă lectura MAI STAI CU MINE… →

  DANS DE FLĂCĂRI Autor: Aurelia Oancă (Creație) În dans de flăcări se revarsă focul, Cu mâini întinse și clipiri de jar, Adună-n cercul triumfal tot jocul Și-n inimă îi construiește-un far. Din răni de roșu scutură durerea Și-o-mprăștie pe câmpul transparent, Desenul lui îngălbenește fierea Care se zbate-n flacără, dement. Cu ochii de jăratec … Continuă lectura DANS DE FLĂCĂRI →

      SUNT BĂTRÂN DAR TOT COPIL Autor: Sandu Chiva  Am trecut râzând prin viață Ca o barcă printre valuri, Străbătând furtuni și ceață Am ajuns mereu la maluri. Pe o mare-nvolburată Am plutit printre rechini Și nu m-am temut vreodată Să înfrunt oameni haini. Nu m-am supărat când ploaia Mi-a pătruns prin pălărie … Continuă lectura SUNT BĂTRÂN DAR TOT COPIL →

Dorință ne-mplinită Autor:  Mara Popescu Vasilca   În faţa mea paharul e zilnic şi e plin, De vorbe-nvolburate, de gânduri şi venin, Îmi amintesc de tine, ce-o dată ai venit, Şi zâmbet de zeiţă pe suflet ai lipit. Hai vino iar la mine, femeie ce mi-ai dat, Iubire şi-ngrijire, cu sufletul curat. Mă strigi, mă … Continuă lectura Dorință ne-mplinită →

  TĂCUTE GÂNDURI Autor: Aurelia Oancă Eu timpului aș vrea să-i cer o cheie Ca un zăvor de clipe să-l deschid, Să fiu din nou o tânără femeie Ascunsă-n ochii ce tăcut se-nchid. Sub pleoapa calmă tremură o perlă, Ce inima cu greu o poate ține, Coboară lin peste a feței velă, Care se zbate-n … Continuă lectura TĂCUTE GÂNDURI →

ÎNCERCAREA CEA MAI GREA Autor: Vasile Dan Marchis  Arde în mine arhiva de rugăciuni nerostite Scriu parcă mă debarasez de materiale inflamabile Scriu parcă mă dezbrac de haine cuprinse de foc. Prin cuvintele de foc sau prin focul de cuvinte inima este mai mult decât un pompier. N-au stins nici nu sting pompierii cu apă … Continuă lectura ÎNCERCAREA CEA MAI GREA →

  POVESTEA NOASTRĂ Autor: Aurelia Oancă Îți amintești de zilele cu soare Când ne plimbam prin parcul adormit, Sub pulberea ce toamna ca o boare A risipit-o-n frunze liniștit?   Noi nu simțeam că peste noi se cerne, Un scâncet trist căzut din norii grei, Ce-și plâng povara fredonând refrene, De frunze moarte, triste, pe … Continuă lectura POVESTEA NOASTRĂ →

  Știu Autor:  Nina Lavric  Știu: Mă iubești, Mă detești, Mă privești, Mă visezi, Mă ignori, Mă rechemi, Mă recunoști, Mă înconjori, Mă întâlnești, Mă implori De acolo, De unde e vânt, De unde nu mai suntem, Nu mai sunt... Mai revii, Mai încerci, Mai șoptești, Un amurg Răvășești, Iluzii lansate, Pierdute În labirinturi, De … Continuă lectura Știu →

Plâns Autor Camelia Florescu N-am să mor până-i pământu’ N-am să țip cât urlă vântu’ Nicio lacrimă de ciută Nu mă plânge, nu mă udă Nu m-acoperă ninsoarea Dar mă arde depărtarea N-am să mor în altă țară N-am să-mi uit copiii-afară N-am să-i las pe-ai mei la poartă Niciun foc n-o să mă ardă … Continuă lectura Plâns →

      Mai tristă cu o lacrimă Autor: Lacrimioara Iva    Aș vrea să știu ceea ce nu știu. Aș vrea să dezleg sentimente încrucișate, să anagramez distanța dintre noi, să dau șah- mat  tristeții. Aș vrea să simt ceea ce nu simt. Complexata sau nu, noaptea adorm mai tristă cu o lacrimă. Mai … Continuă lectura   Mai tristă cu o lacrimă →

  Lumea poeziei Autor: Gabriela Raucă  Ai adormit și la fel ca-n poveste,După o sută de ani te trezeștiȘi te întrebi, locul tău unde este,În lumea-n care, acum, te găsești. Atâtea gânduri și-a ta fantezie,Se-ntruchipează în versuri de vis,Care te-ndeamnă, mereu, a le scrie,Să nu se piardă, pe rând, în abis. Din gura ta izvorăște … Continuă lectura Lumea poeziei →