Emoții de toamnă Autor: Eugenia Calancea Copacul plânge și suspină,Că toamna răcoroasă o să vină,Iar călătoare păsărele,Duc cântecul frumos cu ele,Frunzele cad pe pământȘi zboară cu toate-n vânt,În taină inima lor se zbate,Să nu fie frunze moarte,Că totuși sunt colorateAlungând gândul departe.Așa-i toamna, nu te întrista,Că-n curând vine vreme reaȘi-n frunzișul ei iubit,Te-așezi și-ai ațipit,Dar … Continuă lectura Emoții de toamnă →

  Frumoasei mele/poem de toamnă…   Autor: Ruxandra Olariu Adiere de Toamnă suavă Ce învălui și minte și trup, Te-am găsit printre frunze căzute, Te-am simțit ca pe un sărut. Te-am iubit fără a te atinge, Te-am iubit fără a te vedea, Te-am iubit cu raze de soare, Ne-am iubit în noaptea cu nea. Te-am … Continuă lectura Frumoasei mele →

Pseudorondelul  unei  alte  toamne Autor: George Nica   Aceste berze , parcă , s-au mai rotit odată Şi toamna-aceasta , parcă , a mai trecut cândva, Un gând mi se strecoară în mintea mea,de-ndată, Ca toamna-aceasta, parcă, nu e din viaţa mea;   Aceste berze , parcă , s-au mai rotit odată…   Nu ştiu de ce mă-ncearcă-o nelinişte ciudată, Nu ştiu de ce îmi … Continuă lectura Pseudorondelul  unei  alte  toamne →

Toamnă caldă sonet Autor: Eugenia Calancea O nouă zi caldă iar s-arată Nu vrem încă să vină vijelia Ne pregătim s-avem tăria Când frigul și zăpada vin îndată. Soarele încălzește și azi câmpia Razele lui toamna le cerșește Grădina cu flori te copleșește Și parcă aud din nou ciocârlia. Natura cu căldură ni-e dragă Alergăm … Continuă lectura Toamnă caldă →

Autor: Tania Tatar  Fantezie de toamnă E toamnă cu dor de albastru și-i toamnă cu dor de senin , nu poți trăi ca un sihastru când acest anotimp e divin. Ce dacă poveri te apasă , e toamnă și încă-i frumos mai lasă din doruri acasă ești totuși un om norocos. Toamna-ți acordă creanță din … Continuă lectura Fantezie de toamna →

UN BUCHET DE CRIZANTEME Autor: Aurelia Oancă Un buchet de crizanteme este-n toamnă un cadou, Gânduri taince, boeme care-s prinse-ntr-un tangou, De iubire pătimașă, care toamna o trăiești, Uiți de trecerea trufașă cu priviri mai tinerești. Printre frunzele cochete ies corole strălucind Prinse-n magice buchete ce-n romanțe se aprind. Din viorile duioase curg în valuri … Continuă lectura Un buchet de crizanteme →

Toamnă de azur Autor: Maria Mazere  În cântul toamnei de azur Mă rătăcesc prin zări lactee, În valsul frunzelor de aur Sărut parfum de orhidee. Pășesc în zâmbet de femeie În pragul plaiului de vis, Și a inimii scânteie Îmi cântă dragostea abis. Cu toamna care dojenește Codrul în cânturi de cocori, Pașii voi duce … Continuă lectura Toamna de azur →

Între frunze cărămizii... Autor: Eugenia Calancea Ies la plimbare pe la prânz, când soarele strălucește, m-așez pe bancă și privesc la frunzele de aur care cad în bătaia vântului destul de puternic. Le văd plutind fără destinație mi-e milă de ele, ca de viața oamenilor. Inima omului e ca rochița fetiței sărace, o coși de … Continuă lectura Între frunze cărămizii… →

ȘI TU TOAMNĂ? ȘI TU FUGI? Autor: Ștefan Mari Lena Toamna mea frumoasă, curând și mofturoasă! Astăzi mă cert cu tine sau vreau doar să înțeleg. Nu te-nțeleg... prea bine. Nimic nu mai pricep. Hai, vino, colorato să ne sfădim puțin! Te cântă în neștire romanticii poeți. Se scriu de-a valma note, și pe portativ, … Continuă lectura Si tu toamna? si tu fugi? →

Sub umbrela toamnei Autor:  Teodora Dumitru Din frunze arămii fă-mi o umbrelă mare, Să mă feresc sub ea de vânt, de ploi și soare. Să trec prin toamna vieții, cu inima senină, Te rog rămâi cu mine, să mergem împreună! Cântă-mi o romanță frumoasă la ureche, Fă-ți sufletul să cânte, ca o strună veche, O … Continuă lectura Sub umbrela toamnei →

Lacrimile Toamnei, Autor: Teodora Dumitru Nu mai plângeToamnă cu ropot de frunze, Ce-mpânzesc pământul și îl oblojesc, Că și eu în suflet am lacrimi ascunse Și le țin acolo, nu le risipesc! Nu lăsa ca bruma să-ți ardă obrazul, Cum și eu pe-al meu ,vreau să-l ocrotesc, Să nu mi-l brăzdeze frigul și necazul , … Continuă lectura Lacrimile toamnei →

Prin valuri de frunze Autor:  Teodora Dumitru Du-mă toamnă pe brațele tale, Departe pe unde-aş dori să mai fiu, Pe frunze-arămii și drum de petale Plutește cu mine prin timpul târziu. Pe treptele vieții, prin valuri de frunze Du-mă pe aripi de vis și de dor. Acolo pe unde, de lume ascunse Stau clipe frumose … Continuă lectura Prin valuri de frunze →

Te-ntreb frunză arămie. .. Autor:  Teodora Dumitru Te-ntreb frunză arămie, de unde-ai luat culoare? Ești atât de minunată, parcă ai fi scăldată-n soare! Vreau și eu culoarea ta să o port la anii mei! Când mă plimb cu dragul meu, pe-nsoritele alei! Te-ntreb frunză întomnită, unde-i verdele tău crud? Unde-s trilurile, toate, care nu le … Continuă lectura Te-ntreb frunza aramie →

Pică frunzele de toamnă Autor:  Teodora Dumitru Pică frunzele de toamnă, pe poteci pustii, Eu, pe-o bancă mai retrasă tot aştept să vii. Număr frunzele ce pică triste-n jurul meu, Aşteptând cu nerăbdare s'aud pasul tău! Se-aud paşi foşnind, agale prin frunzișul rece, Este doar un călător ce prin fața-mi trece .... Dar se duce, … Continuă lectura Pica frunzele de toamna →

Toamnă târzie Autor:  Teodora Dumitru Se scurge timpul și toamna așterne, Noian de frunze pe triste poteci , Cerul ca plumbul cerne ,tot cerne , În picuri mărunte, ploi dese și reci . Pe sub copacii tiviți de rugină, Mă poartă pasii ,unde ? ...nu știu ... Poate caut un strop de lumină , Poate, … Continuă lectura Toamna tarzie →

Nu lăsa să ningă toamna..... Autor:  Teodora Dumitru Nu lăsa să ningă toamna, frunza rece peste tine , Că frunzișul ei brumat sigur nu îți face bine. Nu lăsa să-ți pună toamna, frunze veştede în păr, Că-n frunzișul trist al ei se-ascund nostalgii şi dor! Nu lăsa să te-nvelescă în melancolii amare, Fiindcă învelișul toamnei … Continuă lectura Nu lasa sa ninga toamna →

Cântec prelung de vioară Autor: Teodora Dumitru Se-aude un cântec prelung de vioară, Prin ploaia de frunze purtate de vânt, Arcuşul ei straniu începe să doară, Îmi rscoleşte dorul din gând. Şi cântă vioara în toamna târzie, Pe note luate din ramuri pustii, Solfegii atinse de nostalgie, Ce sapă în suflet melancolii. Din picuri de … Continuă lectura Cantec prelung de vioara →

Cântă-mi toamnă Autor:  Teodora Dumitru Cântă-mi toamnă din vioara vieții, Un cântec de dor nesfârșit, Pune-mi pe note anii tinereții Pe care cu drag i-am trăit! Pune-mi toamnă cântece line, În multe solfegii pe care le știi, Când le ascult, să simt că mi- e bine, Purtată prin vise cu dulci armonii. Întinde arcușul și … Continuă lectura Canta-mi toamna →

Frunze colorate Autor:  Teodora Dumitru Toamna mea frumoasă mi-a pictat Pe suflet, multe frunze colorate Şi atât de mult m-a fascinat, Eu, care credeam că nu se poate! În călimara soarelui fierbinte, A înmuiat penelul ei grăbit, Colorând tăcută şi cuminte , Tot ce-n calea ei a întâlnit! Port culoare frunzelor în suflet Şi îl … Continuă lectura Frunze colorate →

  Cu toamna în suflet Autor: Teodora Dumitru Coboară toamna în sufletul meu Pe trepte de frunze pălite, Un cântec prelung îngână mereu, Din vechi partituri rătăcite. Melancolie şi multă tristețe E-n cântecul toamnei târziu, Dar sunetul lui e plin de noblețe Pe care în versuri îl scriu. Ea poposeşte în suflet şi-n gânduri Trezindu-mi … Continuă lectura Cu toamna in suflet →

Dragă toamnă Autor: Cristian Chistruga Degeaba toamnă tu încerci Să mai rămâi aici la mine Nu e posibil, vrei nu vrei Trebui să pleci, căci iarna vine Ai fost prințesa balului Până acum câteva zile  Dar iarna albă rece îi Uite-o cum vine peste tine In dune de zăpadă albe Precum nisipul din deșert Omătul … Continuă lectura Draga toamna →

MĂ DOARE FRUNZA Autor: Aurelia Oancă Mă doare frunza ruginită-n vie, Mă dor și pomii de podoabe goi Și iarba care plânge-ncet pe glie, Și vânturile strânse între ploi. Cu bruma rece se îmbracă frunza Și tremură pe ramul înghețat, Sub scoarță s-a ascuns și buburuza Căci viața ei e pusă la mezat. O lacrimă … Continuă lectura Ma doare frunza →

REUȘITA PĂMÂNTULUI Autor: Aurelia Oancă Pământul e pământ și gură n-are Și nici picioare să o ia din loc, Cum poate spune cerului ce-l doare? Cum să-și retragă trupul dintr-un foc? A căutat răspunsuri în milenii De ani ce au trecut pe-al său obraz, Pe care oamenii în mici decenii Îl murdăresc și-i fac doar … Continuă lectura Reusita pamantului →

Autor: Teodora Dumitru Zi cu bucurie.... Azi a fost o zi frumoasă, Cum să pot să stau în casă? Am pus grijile în cui Şi-am plecat pe străzi hai -hui! Toamna asta-i primăvară, Toată lumea stă pe-afară, Timpul ăsta bun te-mbie, Să-l petreci cu bucurie! Peste tot copacii-s goi, Jos, pături de frunze, moi, Cer … Continuă lectura Zi cu bucurie…. →

O zi...altfel... Autor: Teodora Dumitru Azi te-mbrațisez copacule bătrân Care stai stingher, la margine de drum! În adânc, mă-ncearcă o tristețe mare, Dar nu vreau să știe nimeni ce mă doare! Am venit la tine să mă confeseaz, Lângă tine pot, cât vreau să oftez! Peste mine curge frunza ta pălită, Și parcă mă face … Continuă lectura O zi …altfel… →

Surâsul toamnei, Autor: Loreta Toader În surâsul toamnei eu azi mă trezesc, Șoapta frunzelor îmi cântă și-mi adie lin, În sufletul meu divin încerc să-mi definesc, Soarele roșu și timid ce-mi zâmbește senin. Îmi învălui privirea în culorile calde, Și inima-mi revarsă atâta candoare, În surâsul dimineților delicate, Vibrând cu fluturii în zborul lor către … Continuă lectura Surasul toamnei →

Picați frunzelor.... Autor: Teodora Dumitru Picați frunzelor, picati, Vine timpul să plecați... Vă bat ploile şi vântul, Şi acoperiți pământul! Vă rămân copacii goi, Bătuți de furtuni şi ploi Şi de-al iernii aspru ger, Toate frunzele le pier! Doar prin ramurile goale, Urlă crivățul a jale !! Iar prin cuiburi părăsite, Stau iluzii rătăcite, Purtate … Continuă lectura Picati frunzelor… →

CÂND VEI VENI, OCTOMBRIE Autor: Aurelia Oancă Iar ai plecat octombrie în grabă, Ți-ai ocupat din nou locu-n tramvai, De tine azi culorile întreabă Dar tu te duci, de noi habar nu ai. Ți-ai luat în straie frunze colorate Și crizanteme, chiar și grași dovleci, În bucla timpului să-ți faci palate Și să aștepți momentul … Continuă lectura Cand vei veni, octombrie →

Noapte de toamnă Autor: Teodora Dumitru   Își lasă noaptea cortina pe noi, Se-așterne liniștea ca o petală, Pe gânduri, pe suflet și pernele moi, Pe trupuri frânte de oboseală. De sus ne trimite raze argintii, Tainicul nopții, distins felinar, Care pătrunde prin draperii, Purtându-ne prin vise fără hotar! O noapte de toamnă ca de … Continuă lectura Noapte de toamna →

CÂNTECUL FRUNZELOR Autor: Aurelia Oancă Când stropii de ploaie aleargă pe-alei Și mângâie frunzele moarte, Vioara naturii culege din ei Solfegii din note deșarte. Un vânt care trece ștrengar, a uitat Cuvintele fin presărate, Pe galben, și roșu, și brun întristat Formând un poem ce departe, Va duce în clipe de tainic mister Un cântec … Continuă lectura Cantecul frunzelor →

DUMNEZEU ȚINE CU NOI Autor: Sandu Chiva  Îți mulțumesc ție Doamne Am avut Toamnă bogată , Recoltele au fost bune Cămara e plină toată. Merele ne cad din cer Strugurii umplu pământul, Afară este cam ger Dar ne încălzim cu gândul. Mustul fierbe în hărdău Porumbul e în hambare, Dacă veniți la Buzău Veselia este … Continuă lectura Dumnezeu tine cu noi →

TOAMNĂ, DOAMNĂ MINUNATĂ Autor: Sandu Chiva  Un soare cam timid s-arată Azi vântul bate cu putere. Iar printre norii ca de vată Un fulger dă o scânteiere. Oamenii grăbiți pe stradă Se îndreaptă spre servici. Trei țațe stau la sfadă Bărfind pe a lor amici. La un colț două bunici Cu nepoțeii de mână, Întreabă … Continuă lectura Toamna,doamna minunata →

Zi de toamnă minunată! Autor: Teodora Dumitru Am luat un braț de frunze, uite-aşa la întâmplare, Mi-am făcut buchet din ele și mă plimb pe strada mare! Lumea mai întoarce capul, mă privește mai ciudat, Dar nu-mi pasă, mie-mi place, frunzele m-au fermecat! Au nuanțe pastelate, parcă-s flori rupte din soare, Am pus una lângă … Continuă lectura Zi de toamna minunata! →

SINGUREL ÎN PLINĂ TOAMNĂ Autor: Sandu Chiva  M-am trezit în plină toamnă... Dorul mi-a rămas în vară, Ce mă fac scumpa mea doamnă Singurel seară de seară? N-am crezut că trece timpul Zi de zi...mână în mână, Dar hoțește anotimpul A stricat vremea cea bună. Fără veste ai plecat Către țările mai calde, Te-ai tot … Continuă lectura Singurel in plina toamna →

Atâtea toamne... Autor:Teodora Dumitru Se scutură frunza de nuc şi cea de castan, Aşa cum s-a scuturat în fiecare an Şi alte păsări călătoare se duc spre miazăzi Şi iar în jurul meu, natura se va ofili... E toamna-n suflet şi în gândul meu, Unde se perindă amintiri, mereu, Din tot ce-a fost, prin câte … Continuă lectura Atatea toamne →

COVOR DE FLĂCĂRI Autor: Aurelia Oancă Covor de flăcări a întins natura Pe drumul toamnei ce se plimbă-acum, Printre copacii care-și țin statura Semeață-n fața doamnei care-n drum Pictează cu penelul de rugină Coroana verde care plânge-ncet, Iar printre ramuri frunzele suspină Și-ncearcă în cădere-un menuet. În dansul lor acoperă pământul Care se zbate tremurând … Continuă lectura Covor de flacari →

Tristețe de toamnă Autor: Angela Adriana  Marinescu    E toamnă târzie Totu-i reverie E rece afară Si frunzele zboară-n Beție   Tăcutele muze Incep să se-amuze. Trimit către mine Sălbatice rime Confuze   Adie și vântul, Imi zboară și gândul, Iar mâna-mi așterne Pe-o foaie, alene, Cuvântul   Prin geamul închis Zăresc, ca-ntr-un vis O … Continuă lectura Tristete de toamna →

TOAMNA MEA Autor: Aurelia Oancă Pictură: Galeria de Artă Romica Alexandrescu Toamne mea, ce porți în plete Joc de frunze-n arămiu, Care sună a pustiu Printre brațele-ți cochete. Duci cu tine dulce cântec Și miresmele de vară Care-au fost odinioară Pregătirea ta-n descântec. Acum porți în trene roșii Focul viu ce-a ars cândva Într-o vreme, … Continuă lectura Toamna mea →

SFÂRȘITUL TOAMNEI Autor: Aurelia Oancă Se scutură norii prin ploi pe pământ, Iar frunze se frâng printre ramuri, Au toate culoare și-n noul veșmânt Fac toamnei prin vânt alte daruri. La poale-i așează miresme sălcii Cu gust de trecută viață, Pe brațe se-ntind multe frunze-arămii Cusute cu roșie ață. Picioarele goale străbat un șuvoi Ce … Continuă lectura Sfarsitul toamnei →

ȘI TOAMNA ESTE MINUNATĂ Autor: Sandu Chiva  Când frunza a căzut din nuc Și rândunelele se duc, Tristețea cade peste vii Iar codrii au rămas pustii... Pe roata veche de la moară Se mai așează câte-o cioară, Bătrână...are ani cinci sute Născută-n vremuri neștiute. Și moara-i veche de când lumea De când a răsărit pădurea, … Continuă lectura Si toamna este minunata →

Sonet Autor: Eugenia Calancea Toamnă caldă O nouă zi caldă iar s-arată Nu vrem încă să vină vijelia Ne pregătim s-avem tăria Când frigul și zăpada vin îndată. Soarele încălzește și azi câmpia Razele lui toamna le cerșește Grădina cu flori te copleșește Și parcă aud din nou ciocârlia. Natura cu căldură ni-e dragă Alergăm … Continuă lectura Sonet →

DARURILE TOAMNEI Autor: Aurelia Oancă Deși ai frunze ruginite Și pomii plâng în suflet goi, Tu în panerele-mpletite Pui struguri și-alte fructe moi. Aromele ce-ascund în ele Ne fac să trecem cu vederea Plecarea verii printre stele Unde își află-acum șederea. Vom face vin și în borcane Vom aduna tot ce-a copt ea Și le-a … Continuă lectura Darurile toamnei →

Valsul frunzelor Autor: Petraru Valentina Fluieră vântul un vals prin frunziș Invită frunzele la dans pe furiș Cu trena galbenă, ruginie, Plutesc în vals ca o feerie. Se aștern apoi, ca un covor Care crește , crește-ncetisor Pe ritmul vasului nemuritor Cu vântul, cavalerul vrăjitor. În valsul frunzelor de toamnă, Pășește grațios o doamnă E … Continuă lectura Valsul frunzelor →

Sunt călător... Autor: Maria Mazere Încă o toamnă zboară lin Spre zările departe, În cântul cerului senin Greieri grăiesc în șoapte ! La harpă greierii ușor Alintă cântul soarelui, Și în al toamnei foișor Ascult refrenul vântului. Vântul pe - aripa doinelor Așează frunze curcubeu, Ascult cântul cocorilor Pășind a zărilor turneu . Pașii mă … Continuă lectura Sunt calator →

CRED CĂ ESTE NOSTALGIE! Autor: Sandu Chiva  Am luat creion și hârtie... Mi-a venit așa un dor, Ca să scriu o poezie Înainte ca să mor. Câteodată mă apucă Uite-așa...o nostalgie, Îmi vine un dor de ducă Ca atunci...în ,, cătănie". Aș pleca în mare goană Și m-aș îndrepta spre mare, Azi mă-nchin la o … Continuă lectura Cred ca este nostalgie! →

Anotimpul sufletului meu Autor: Petraru Valentina Plăcută toamnă caldă, luminoasă Nu a mai fost de mult așa frumoasă, Născută-ntr-o toamnă sunt, se știe Mi-a dat din romantismul ei și mie. E zarvă-n copacii de pe alei, Un stol de grauri a poposit în ei Se pregătesc intens de drumul lung, Fac lecții de zbor cu … Continuă lectura Anotimpul sufletului meu →

AURUL TOAMNEI Autor: Aurelia Oancă Am deschis fereastra-n zori Să-mi salut pădurea care Mă ascunde uneori Și-mi deschide o cărare. Cu penelul ei, natura A împodobit stejarii, Și-a umplut și bătătura Cu a toamnei mânde arii. Cântecul ascuns prin frunze, Parcă s-a rărit și el Și nu-s nici mici buburuze, Și nici cucul, menestrel. Dar … Continuă lectura Aurul toamnei →

Rochița toamnei Autor: Maria Mazere La sânul vântului pe dealuri Pășesc pe-al ierbii bolero, Frunzele țes un cânt de grauri Rochiță toamnei indigo ! Rochița toamnei parfumate Salută floarea plaiului, În cântul poamelor brumate Îmbrac iubirea neamului. De mă iubești vino în taină Iubitul meu cu ochii verzi, Să savurăm în cânt de toamnă Din … Continuă lectura Rochita toamnei →

MIREASĂ DEZGOLITĂ,TOAMNA Autor: Carolina Baldea Revarsă toamna printre gânduri Fiorii reci ai părăsirii, Inele cad pe frunze moarte Şi rup zăloagele iubirii, Pe cerul gri al zilei plânse Păsări cu pliscul de aramă Voal de nuntă rup flămânde Şi firele de-argint destramă, În desfrunzite crengi de arbori Logodnici şi-au uitat cununi, Prin flori de ceară … Continuă lectura Mireasa dezgolita ,toamna →

ÎN PĂDUREA DE ARAMĂ Autor: Sandu Chiva  În pădurea de aramă Dacă vei intra vreodată, Auzi codrul cum te cheamă Simți mireasma parfumată. Te atrage lin spre dânsul Cu a frunzelor culoare, Vei simți pe dată pulsul Pregătirii de iernare. Simți aşa o liniștire A organelor vitale, Mergi aiurea, în neștire Paşii te poartă agale. … Continuă lectura In padurea de arama →

MAI PLÂNGE-O FRUNZĂ Autor: Aurelia Oancă Sunt aripi ce se-ntind acum Peste cărări de noapte, Ce poartă-n ele jar şi scrum Şi saci întregi de şoapte. În zbaterea din zborul greu Mai scapă câte-o pană Ce cade-n abajurul meu Zidit lângă o rană. Cerneala nopții geme iar, De necuvinte-i plină, O călimară stinsă-n jar Și-n … Continuă lectura Mai plange-o frunza →

Peisaj de toamnă Autor: Valentina Petraru Cad frunze cu aripi Arse de brumă Flori zgribulite De vântul subțire Fuioare de ceață Peste șesuri și dealuri, Peste dimineți Miros de toamnă Mustind de poame Vii și livezi, Încovoiate de rod Mere rumene, coapte Gutui galbene, Luminând ca felinarele Pe pervazul geamului, Dovleci mari Cât roata carului … Continuă lectura Peisaj de toamna →

ADIO! SEPTEMBRIE Autor: Aurelia Oancă În trecerea-ți lină cu tine-ai adus Parfum de culoare și freamăt, În frunzele verzi aur mult ai depus, Pe altele roșu și-un geamăt De dor și durere că vara s-a dus Pe alte tărâmuri să joace, Iar ție în brațe culori mii ți-a pus Ca tu să îmbraci în cojoace, … Continuă lectura Adio! Septembrie →

Cu toamna... Autor:Maria Mazere  Dansez cu toamna pe coline Îmbrac veșmântul dragostei, În poala brumei cristaline Îmi cântă dulcii strugurei. .Prin vii dansează fii toamnei În cântul florilor albastre, În partituri șoptitul doinei Alintă stele din astre. În cântec merele brumate Își pleacă fruntea pe alei Cu toamna iubirea în șoapte Țese mărgele pajiștei. Cu … Continuă lectura Cu toamna dansez →

Ploaie de toamnă Autor: Petraru Valentina A căzut toamna Peste inima mea, Cu toată melancolia Și frunzele, fluturi galbeni Ce plutesc în decor, Ajung pe pământ și mor. Picurii de ploaie Îmi spală sufletul De nostalgie Iar răpăitul sacadat, Alungă tăcerea, Ce s-a strecurat între noi Te-ai ascuns în toamnă Vino, te rog înapoi! Are … Continuă lectura Ploaie de toamna →

Nostalgia toamnei Autor:Maria Mazere  Nu mi -ar ajunge mii de ani Să împart a inimii cicoare, S - alint cu prieteni și dușmani Smaraldul vieții cântătoare ! Pe ramul vieții curcubeu Să mai visăm o tinerețe, Și în a buzelor ecou Vibreze - a dragostei binețe. Sunt un copil în poala toamnei În cântul poamelor … Continuă lectura Nostalgia toamnei →

Si-a mai cazut o frunza ruginie  Autor: Mihaela CD   Si-a mai cazut inca o frunza ruginie Iara noi am mai imbatranit c-un an Si toamna ne fredoneaza o melodie Iar frunzele-si parasesc fiecare ram   Toamna cea boema cu romante mii Incepe cu firavul ei vanticel de seara Ne ofera-n dar nuantele sale aramii … Continuă lectura Si-a mai cazut o frunza ruginie →

SIMFONIA FRUNZELOR ARĂMII  Autor: Mugurel Puscas   E toamnă-n Univers, e-atâta toamnă... Copacii se dezleagă de amor, Îmbătrânesc, mor frunzele-n livadă, Natura e vândută la obor. Din cupe mari se bea în seară mustul, Stelele blând se-ntorc în matca lor, Albinele roiesc înspre adâncuri, Surd, vechile răceli din oase dor. Se pierd la orizont aripi … Continuă lectura Simfonia frunzelor aramii →

VALSUL TOAMNEI Autor: Aurelia Oancă Din univers coboară armonii Pe care vântul în viori le-adună, Întreabă timpul poposit în vii, De-ar vrea să facă pașii împreună. Cu frunze ruginii-i îmbracă trupul, Ce va vibra ca suflet de femeie, Apoi un balerin și gata-i cuplul Ce va dansa pe-a valsului viu, cheie. Covor de frunze puse … Continuă lectura Valsul toamnei →

CAD FRUNZE RUGINII Autor: Sandu Chiva   Cad frunze ruginii pe drum în calea noastră. Mâine nu vom mai hoinări în noapte-albastră, Și drumul din pădure de mult este pustiu Pădurea-și schimbă straiul din verde-n arămiu. Cad frunze galbene la mândra mea în păr Livezile sunt goale, nu mai găseşti un măr. Și băncile din … Continuă lectura Cad frunze ruginii →

Vine toamna  Autor: Constantin Bidulescu   Ploaia rece Nu mai trece. Păsări pleacă rând pe rând Ca şi mulţi români. Dar ştim asta din bătrâni, Se întorc curând. Frunza cade Scad şi grade. Câmpuri veştejite Ne transmit tristeţe Curând o să-ngheţe Vrăbii pricăjite. Negri nori Ne dau fiori. Totul este plumburiu, Ne vom trage lângă … Continuă lectura Vine toamna curand →

Vine toamna Autor: Constantin Bidulescu   Vine toamna, vine, Nori negri se-adună, Chiar de nu convine Or să se impună. Păreri unanime, Azi vom fi în temă, Să cântăm în rime Doamna crizantemă. Răsună un tunet Măresc al meu pas, În urechi un sunet Din vară rămas. Zboară păsăretul Frunze arămite, Încetul cu-ncetul Mă-ncearcă regretul, … Continuă lectura Vine toamna →

  Cine-mi fură ,mie ,macii... Autor: Teodora Dumitru   Cine-mi fură, mie, macii înfocați de pe câmpii ? Vântule , de ești tu hoțul , te-aș ruga să nu mai vii ! Cine mi-a furat în grabă toate florile de mai , Îmi raspunde de departe ,un cântec doinit din nai ... Este timpul ,călatorul … Continuă lectura Cine-mi fura mie macii… →

Miroase a toamnă  Autor: Maria Mazere Miroase - a toamnă ruginie Pe coama dealului în sus, Soarele tainic peste vie Privirea lină a ascuns . Prin codrul lin, pașii agale Mă poartă - n vers de cocori, Ce își înalță a lor cântare Pe - aripile albastrei zări. Și frunzele valsează zarea Pe brațul vântului … Continuă lectura Miroase a toamna →

  Sfârșit de vară Autor: Teodora Dumitru   Te duci vară minunată, cu alaiul tău de flori , Parcă te și văd cum fluturi ,voalul parfumat sub nori , Și îți iei ,,la revedere " te duci, unde, doar tu știi , Iei cu tine triluri calde, din copaci ,de pe câmpii ! Lași în … Continuă lectura Sfarsit de vara →