Bantuitorul

BÂNTUITORUL

Autor: Gabriel Ionescu 

 

De-o fi să mor,voi bântui mulți ani, aici, Pământul,

Și voi avea în grije doar pe cei sărmani,

Și-o să le iau la Mincinoși  cuvântul

Ce le-a adus și Funcții, dar și Bani.

 

Prea multă libertate la Pigmei,

Produce doar nevoi și sărăcie,

Iar dictatura străzii de Plebei,

Instaurează-n țară Anarhie.

 

Un ghiocel, e vestitorul Primăverii,

În Țară astăzi, sunt perpetuu ghiocei,

E timpul ! Dărâmați  zidul tăcerii,

Să-i transformăm pe cei umili, în zmei.

 

Mereu dați  vina pe Trecut, pe foști,

Pe moștenirea grea ce ne-au lăsat,

Și nu vedeți nici cât suntem de proști,

Când vindem tot. Iar Țara-i  la mezat.

 

Nici cei ieșiți majoritari în voturi,

Nu sunt în stare să-ți impună vrerea,

O țin doar într-o ceartă și-n comploturi

În timp ce fariseul  Cap, își varsă fierea.

 

Să tragem dracului o linie odată,

Ștergeți de vreți Trecutul. Tot nu place,

Începeți deci ! V-așteaptă Țara toată,

Ne-am săturat de Zice, dar nu Face.

 

De-o fi să mor, voi bântui mulți ani, aici, Pământul,

Și voi avea în grije doar pe cei sărmani,

Și le voi da numai la Patrioți cuvântul,

Doar ei să aibe funcții, deci și bani.

 

De acelasi autor: 

Arta succesului

Auschwitz( Acrostih)

Romanul s-a nascut poet (Acrostih)