Am atins…

am atins de teodora dumitru

Am atins …

Autor: Teodora Dumitru

Am atins cu mâna, cerul
Şi un pic ,el m-a durut ,
Pentru c-am aflat misterul,
Şi dorul de absolut !

Am atins şi-un strop de Soare ,
Şi un pic, el m-a rănit,
Curiozitatea doare ,
Când ți-e dor de infinit!

Am atins şi-un colț de stea !
Când se legăna pe cer ,
Şi-am rămas pe mâna mea ,
Cu o umbră de mister!

Luna plină am atins-o,
M-am îndrăgostit de ea
Şi în brate am cuprins-o,
Din lumina ei să-mi dea !

Şi-apoi lunecând prin vise ,
Am atins şi- un nor ,cântând,
I-am lăsat poveşti nescrise ,
Coborând către pământ!

Tot aici imi e mai bine ,
Ce să fac în Univers ?
Prea departe-i şi n-am rime ,
Ca să pot scrie un vers !

De acelasi autor: 

Nostalgie

Primavara vietii

Ghiocelul

 

 

2 gânduri despre „Am atins…

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.