La malul marii…

la malul marii de teodora dumitru

La malul marii…

Autor: Teodora Dumitru

Valuri trecătoare se izbesc de țărm,
Privirea mi-e pierduta peste ape,
Visez cu ochi deschiși , deși nu dorm…
Iar orizontu- mi pare mai aproape !

E marea, pentru mine, dor nestins,
Unduitor ca valul blând și rece, 
E vraja ,ce de suflet mi s-a prins ,
De mic copil și iată …nu mai trece!

E marea,farmecul de nedescris, 
Pe care nu-l pot spune în cuvinte…
Ce-mi duce sufletul în paradis 
Și către orizonturi nesfârșite!

Zăresc vapoare-n larg,cum se unesc 
Cu apa și seninul depărtării
Și pescăruși zburând ,parca plutesc ,
Deasupra luciului zglobiu, al marii …

Poveri de doruri duc cu ele-n larg,
Le poartă peste ape nesfârșite,
De cineva rămas acasă, drag
Și de atâtea visuri neîmplinite….

Talazurile insorite-mi răscolesc,
Frumoase amintiri din tinerețe…
Care-au trecut, dar tot le mai iubesc, 
Fiindcă dau sufletului meu , binețe !!!

De acelasi autor: 

Eu n-am aripi…

Plange primavara

Lacrima de dor

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.