Remember

remember de gabriel ionescu

REMEMBER

Autor: Gabriel Ionescu

Ne naștem goi, plecăm cu-n rând de haine
Și asta este tot ce-n viață-am adunat.
Ne tot ferim, strângem averi in taine
Și doar costumu-l luăm când am plecat.

Azi, am făcut o vizită la cei trecuți în neființă,
Te liniștești, te-ncarci cu energie pozitivă
Și chiar de vrei, nu poți ca să explici. E-o neputință,
De ce aici, nimic nu-ți e-npotrivă

Unii vorbesc în gând, alții cu voce-n șoaptă
Și toți se roagă pentru liniște și pace.
Nimeni din vii, nu știe ce-l așteaptă
Și ne rugăm, doar pentru cel ce zace.

Sunt lumânări aprinse, multe flori,
Și liliecii parfumează tot cuprinsul,
Gândul eternității însă-ti dă fiori
Și dacă stai mai mult, te-apucă plânsul .

Uitându-ne la poza celui dus,
Noi retrăim momente petrecute împreună
Și deși-i Jos, cu toți sperăm că este Sus.
Cel ce discerne, credem că i-a luat doar partea bună.

Mama și Tata, Unchi, Mătuși și Veri,
Nici ei nu-s singuri, stau toți împreună.
Ne ingrijim de locul lor ca-n fiecare primăveri
Și ne-amintim să ajutăm Săracii, cu o faptă bună.

Interesant, cu gândul la cei dragi, plecați,
Ne amintim și dăm și de pomană.
Suntem chiar cinici. Nu vă supărați,
Din când în când, le dăm și lor, o hrană.

Aș vrea să fim toți buni, nu ocazional, mereu,
Sunt oameni care au nevoie permanentă,
Dați din surplus oricând, nu când ți-e greu,
Și sigur, nu vei face penitență.

Vă rog, hai să fim Oameni, pentru Oameni vii,
Căci după cum vedeți, nu luăm nimic cu noi,
Ne pierdem vieți să adunăm, dar nu vom ști,
Dacă și Dincolo vom mai avea nevoi.

Ce mult te liniștește-o vizită la cei plecați,
Un amalgam de amintiri se suprapun,
Aveți trăiri pe care chiar nu vi le explicați,
Dar îți propui, ca să devii mai bun.

Ne naștem goi, plecăm într-un costum.
De ce-om fi adunat, o viață-ntreagă ?
Greșeala asta nu o recunoști decât postum,
Dar prea puțini vor să o și-nteleagă.