Zbor
Autor: Teodora Dumitru
Mi-e dor de clipele de vis…. frumoase,
Care au trecut ca puful unui nor ,
Spre infinit , pe unde timpul coase,
Tot ce prinde din al vieții zbor !
Mi-e dor să mă întrec la malul mării,
Cu pescaruşii-n dans amețitor
Când luna-n pragul dulce-al înserării,
Ne țese tainice poveşti de dor !
Spre tine, iar, cu brațele deschise ,
Purtând pe ele fluturi de lumină ..
Aş alerga plutind, uşor, ca-n vise ,
Când valul însumat, încet , ne-ngână!
Tu să alergi spre mine , fericit ,
Să mă cuprinzi în brate, ca pe-o zână ,
Şi amândoi pe țărmul nesfârșit,
Să ne iubim frumos sub clar de lună!
Mi-e dor de ale tinereții valuri ,
Care s-au pierdut în infinit …
Acum când viața, din atatea daruri ,
Îmi duce paşii către asfințit!
Mi-e dor de-un zbor amețitor şi tainic ,
Să-mi port pe aripi visuri spre lumină,
Pe care timpul ,uneori fățarnic,
Mi le-a ținut ascunse, fără vină!
De acelasi autor:
Descoperă mai multe la Poezii pentru sufletul meu
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.
Poezii pentru sufletul meu 