Adevarul

adevarul de gabriel ionescu

ADEVĂRUL

Autor: Gabriel Ionescu 

Mulți oameni, nu cred Adevărul care ii rănește,
Cred însă o grămadă de minciuni ce ii pot incălzi.
Dar asta, este pentru cel ce vrea să fie surd, altă poveste,
Oricâți ar încerca să-ți spună Adevărul, nu-i vei auzi.

De multe ori ne place ca să ne mințim
Și ne-mbătăm singuri, cu apă rece,
Iar vârsta, nu ne face să ne „cumințim”
Tot noi rămânem. Câinii urlă, caravana trece.

Sunt două lucruri mari, care pe oameni chiar îi obosesc :
Să tacă atunci când trebui să vorbească
Și să vorbească când să tacă ar trebui. Așa se înjosesc
Dar contratimpul dragii mei, nu o să-i stânjenească.

Lăsați-i ei, aripei rațiunii, timp să prindă puțină putere.
Un ajutor rapid, o lasă moale, fără multă forță.
Ajută-l pe aproape, numai dacă ți-o cere,
Căci nu sporești, lumina soarelui c-o torță.

Un Adevar există, chiar dacă îl ignori.
El poate să apară și fără să îl cauți.
Decât să minți veridic, poți să spui prost un adevăr, nu o să mori
Și niciodată n-o să ai motive să te vaiți.

Chiar dacă Adevarul e ca apa rece,
De care te dor dinții tăi bolnavi,
Asumă-ți riscul de a-l căuta, căci el nu trece,
Iar de găsit îl vor găsi numai cei bravi.

Sunt oameni care pentru adevăr, chiar mor.
Sunt alții ce trăiesc doar din minciună.
Tot ce vorbim trebuie să fie-adevărat, Așa ai spor,
Dar nu tot ce e-adevărat, se spune, că provoci furtună.

Plăcerea, pe iluzie, se poate sprijini,
Dar fericirea se intemeiază doar pe Adevăr.
Tot ce e Adevăr, așteaptă, poți să te și-nchini,
Dar pentru a-l ingropa îți trebuie multe lopeți, chiar și-un zăvor.

E foarte clar că Oamenii nu pot să schimbe Adevarul,
Dar Adevărul îi poate schimba pe oameni. E ușor,
Asta e clar. Nu e nevoie ca să îmi explici cu-ncetișorul,
Sunt curios, dar Adevărul e adus de Apărare sau de-Acuzator ?

De multe ori, ascundem Adevarul, chiar de noi,
De ce ne-am supăra când alții ni-l ascund.
Dar eu sunt om. Îmi place s-aud Adevărul despre voi,
Nu despre mine. Hai c-am treabă. Plec. Mă tund.

Ceea ce pare la lumina lămpii, adevărat,
Nu este totdeauna-adevărat, afar, la soare.
Doar Adevăru-ar trebui să fie și stăpânul nostru neîncetat,
Nu noi, stapanii lui. Ar fi greșit și nu ne-ar da valoare.

Poți să prostești pe unii oameni, tot mereu.
Un timp, este posibil să-i prostești chiar și pe toți.
Dar nu poți să prostești toți oamenii tot timpul. Asta-i greu,
Mai bine nu prosti pe nimeni, niciodată. Asta poți.

Pe munții adevărului nu-i niciodată în zadar ca să te urci.
Dacă nu minți, nici nu va trebui să ții minte nimic.
Dar Dumnezeu, e-un Adevăr Universal, nu te incurci,
Căci Dumnezeu e-n noi și în cel Mare și-n cel mic.

 

Abonament revista tiparita 1 an

Abonament pe un an /4 numere .Primesti prin posta câte un exemplar din fiecare număr al revistei timp de un an pentru numai 35 dolari canadieni/105Lei .

C$35,00

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.