FATĂ – FEMEIE
Autor: Gabriel Ionescu
Societatea azi, adoptă doar două principii,
Sau este prea devreme, sau e prea târziu.
Până la urmă însă, unii cam bat câmpii,
Părerea lumii, se vrea tot mereu un bisturiu.
Că să fi Mamă, niciodată nu-i târziu,
Atâta timp cât ești funcțională.
Un sentiment matern, dacă il ai, e foarte străveziu,
Sunt azi femei care devin mămici, fiind în școală.
Porți fuste mini, în jurul vârstei de18 ani.
Ce zici, e prea devreme sau e prea târziu ?
Căci văd femei mature, chiar neveste de baștani,
Cu fuste scurte, dar cu celulită si genunchi de achingiu.
Cunosc o așa zisă Primă Doamnă, crede ea,
Cu o totală lipsă de bun simț, de frică de ridicol.
Având genunchi de spălător de dușumele, o belea
Cu care ne provoacă scârbă, uitând de protocol.
Femeia care-alege să devină Mamă la maturitate,
Primește de la toți, numai descurajări.
Că medical e-un risc enorm ptr feminitate
Și că-i mai bine pentru asta să nu ai chemări.
De la femei, se-așteaptă-n orice timp, lucruri exagerate.
Fie că-s tinere, fie că sunt femei mature.
Să aibă forță de bărbat dar și feminitate,
Să aibă studii, dar să se poată folosi și drept prescure.
Nu e târziu să știe să gătească doar mâncări gustoase,
Să crească și copii dar s-aibă tot mereu casa curată,
Dar n-are voie ca să obosească. Să știe să coase
Să fie binevoitoare oricând, matură sau doar fată.
Multe femei capătă-ncredere în sine numai la maturitate,
Dar niciodată nu e prea devreme să fi tu,
Oricum, să nu pretinzi mereu că ai dreptate.
Când ești jignită, nu mai sta. Te du !
Sunt Țări unde fetițele-femei sunt măritate,
Chiar fără voia lor, încă din școală.
Este devreme sau târziu, nu are-nsemnătate,
Tradiția e bună, sau este doar o boala.?
Cu ce rămâi din tot ce ai trăit în viață ?
Numai cu amintiri. Urâte sau frumoase.
Un sfat :din tot ce au greșit vreodată, învață
Când dai ceva, nu căuta să ai mereu, foloase.
Femeie, Fată , roagă-te lui Dumnezeu,
Ca-n toată viața care ți-e sortită,
Să fi iubită. Căci Iubirea e un panaceu,
Iar tu, Femeie născătoare-a vieții, ești iubită.
Și niciodată nu e prea târziu Fată –Femeie,
Să ridici capul sus în fața umilinței.
Indiferent de vârstă ești a vieții cheie,
Eterna Mamă, creatoarea vie a Ființei.
Viața m-a învățat în timp, ceva folositor,
Că poți înbrățișa pe cineva și fără mâini.
Din ochi și cu cuvinte calde, spuse-ncetișor,
Saturi flămândul fără de mâncare, fără pâini.
Se zice că Femeia, e mult, mult mai frumoasă,
Atunci când e iubită, de El, de cel ales,
Ea poate fi și sporul și bucuria dintr-o casă,
Dar pentru asta sameni.Pe urmă vine vremea de cules.
De acelasi autor:
Abonament revista TIPARITA 1 an
Abonament 4 numere/an. Revista de colectie de o calitate exceptionala care cuprinde literatura, arta, articole si evenimente culturale. Aboneaza-te si colectioneaza fiecare număr al revistei tiparite timp de un an pentru numai 75 dolari canadieni.
C$75,00
Poezii pentru sufletul meu 