Voci
Autor: Gheorghe Cutasevici
VOCEA LEMNULUI DIN ODAIE
Se-abătea un vânt în crâng –
Îmi venea pe loc să plâng,
Se-arăta un om în vale –
Mă umpleam de mare jale,
Mă cutremuram de spaimă:
Uite-acuşi mă rup, mă sfarmă.
Chiar şi norul de sub soare
Îmi părea nor de topoare…
Dar cu cât creşteam în vreme
Tot mai mult simţeam cum geme,
Cum răzbate-un glas din mine:
Vino mai degrabă, vină!..
Fără ca să ştiu ce-nseamnă…
Omule, să-ţi spun o taină:
Însemna acel îndemn –
Jalea, teama sânt de… lemn.
VOCEA COVORULUI DE PE PERETE
Al meu vesel câmp de flori
E ţesut din sărbători,
Sărbători din pacea lor,
Văilor şi codrilor.
Uită-te la flori pe rând –
Vezi ciobanii logodind?
Şi în ochii lor cei dulci
Vezi tu nuntă de haiduci?
… Aşternut atâţia ani
Peste turme şi ciobani,
Peste codri şi haiduci,
Peste drumuri şi răscruci,
UNIVERSUM 459
Câmpu-mi a venit să stea
Pe o clipă-n faţa ta,
Ca să-ţi soarbă din priviri
Horele de amintiri.
Omule, nu te mişca,
Stai aşa…
VOCEA OBIECTELOR DE METAL
Adevărul e-n tărie.
Primii paşi îi face greu
Prin munţii de minereu,
Pe râurile de sudoare,
Pe potecile de soare.
Adevărul e-n tărie.
Paşii lui coboară-ncet
În cuptoarele din piept.
Se aprinde de plăcere,
Se topeşte de durere…
Adevărul e-n tărie.
Paşii lui se-ndreaptă-apoi,
Oţelindu-se, prin ploi
De speranţă şi mândrie
Înspre ţara veşniciei.
Adevărul e-n tărie.
Omul trebuie să ştie –
Adevărul e-n tărie!
GLASUL GEAMULUI
Cât e cerul cu lumină
Nu-mi iau ochii din grădină.
Dorm în tihnă floricele,
Umblă omul printre ele…
Eu mă uit de sus în jos –
Omul creşte mai frumos.
Cât e soare în ogradă
Nu-mi iau ochii din livadă
Îşi aşterne umbra pomul,
Inspirat munceşte omul.
Eu mă uit la ei atent –
Omul creşte mult mai drept.
Când se stinge-n cer văpaia,
Nu-mi iau ochii din odaie.
Omul creşte în lumină,
Lucrurile i se-nchină…
Eu mă uit la el cu drag –
Omul are chip de mag.
VOCEA TĂCERII
Pomule cu plete-n vânt,
Am cu tine legământ
Să te legăn şi să-ţi cânt!
Vântule cu glasul blând,
Am cu tine legământ
Să mi te adorm zâmbind.
Omule ca pomu-n vânt,
Omule ca vântul blând,
Am cu tine legământ
Să te legăn şi să-ţi cânt,
Să mi te adorm zâmbind…
* * *
Şi se-ndepărtează lupta pas cu pas,
Cântă fericită clipa de răgaz.
Vocile-i coboară-n tine rând pe rând,
Înlemneşte timpul pe un fir de gând,
Pe covor răsare zâmbet de metal,
Geamul şi tăcerea sună din caval…
Tot mai liber creşte liniştea în piept,
Tot mai viu te prinde ritmu-i înţelept.
Abonament REVISTA TIPARITA 1 AN
Abonament 4 numere/an. Revista de colectie de o calitate exceptionala care cuprinde literatura, arta, articole si evenimente culturale. Aboneaza-te si colectioneaza fiecare număr al revistei tiparite timp de un an pentru numai 35 dolari canadieni.
35,00 CAD
