În cuib de iarbă ninsă

În cuib de iarbă ninsă

Autor:  Alice Puiu

 

Mă desprind din cenușa lunii

și-mi revărs fluida mirare

prin frunze de cer,

acolo m-acopăr de-naltul păsărilor

izbucnite din taina unui ochi,

frânghia timpului se destramă-n

contururi desperecheate,

unele rănite, altele înflorite-n mister

câmpia-mi crește din talpă

ca o prelungire a cerului

spre sâmburii de ape,

sentimente ard venele pietrei

ce-adună-n statui ecuații și semne

și-n fumul oglinzii

ce-și scutură somnul

arhaica flacără din trup de măr

cuprinde neînțeleasa căutare din cuvinte

atomii-și curbează plânsul

în palma unei flori

și-n visul milenar din necuprinsa lumină

doar aripi de înger tălmăcesc

tăcerea unei rugăciuni

iar eu urc pe-un țipăt din mine

o respirație din lutul

unui Icar rătăcit

un salt în seva bobocilor

plesnind diagonala nopții

cu-n tremur suav de stea

în cuib de iarbă ninsă.

Mai citeste: 

Clubul GOLD al revistei tiparite

Cum se comanda Antologiile Universum?

Cum pot publica si eu in revista?