Vocativul volumului de poezii de dragoste al poetei MIHAELA CD ,,Iubește-mă în fiecare anotimp” mi-a trimis prin arta cuvântului său ,,stropi de fericire” amestecați cu strălucirile sidefii ale valurilor de ocean.
Mă aflam la Panama City Beach, Florida, sub razele de soare mângâietoare și versurile Mihaelei CD, tămăduitoare!
Cuvântul editorului Johnny Ciatloș-Deak, m-a introdus în universul eului liric al acestei minunate doamne a poeziei MIHAELA CD soața sa.
Colaborarea lor familială, este încă o dovadă a armoniei și a posibilei iubiri consfințită de Sfânta Familie.
Potrivit afirmației editorului: ,,Mihaela CD ne demonstrează încă o dată prin acest nou volum ,,Iubește-mă în fiecare anotimp”, că harul și talentul său creator nu sunt întâmplătoare, ci sunt izvorâte din adâncul sufletului său cu scopul precis și exact de a înfrumuseța și a împărți iubirea în lume prin vers” fapt de care aveam să mă conving din plin prin lectura acestui dar al scrisului.
Un amplu ,,Cuvânt de început” semnează Aurelia Oancă scris cu simțire și profesionalism.
Finalul cărții e îmbrățișat de o ,,Recenzie de carte Prin anotimpurile iubirii!, alcătuită de profesor Victor Manole.Recenzia domniei sale face o prezentare amplă a demersului poetic aparținând poetei MIHAELA CD, intrând în detaliile eului liric prin reflecții analitice exemplificate cu versul poetei.
De bun augur sunt și impresiile formulate de ceilalți admiratori ai poeticii MIHAELEI CD, literați sau cititori de rând, care au deschis cu gândul și au formulat cu sufletul impresiile asupra scriiturii acestei minunate lire feminine.Și nu sunt puțini aceștia, precum doresc ca acestă carte să fie deschisă de și pentru cât mai multe suflete.
Dar seninul poezia ,,Iubire albastră” se întâlnește cu acea scoică uriașă albastră formată de cer și ocean la a cărui liman mă aflam. Revelația lecturii e cu atât mai mirifică:
,,Te iubesc mai albastru ca ieri
Te iubesc mai senin ca mâine”
Versul e clar ca apa limpede, senin și adevărat, profund ca cerul.
Cartea și timpul conținutului ei de idei și sentimente sunt organizate pe capitole, etape ale vieții și iubirii predominant spirituale, dar visul și vraja oceanului mă fac nerăbdătoare și sar de la un poem la altul ca spre ramura unui pom cu roade care de care mai ispititoare.
În căldura și liniștea amiezii, vuietul valurilor oceanului sună ca un ecou al fluxului și refuzului clipei, iar eu prin poeme simt cum veșnicia se-ascunde-n secunde… în ,,Melodia iubirii”:
,,Ne umplem cerul nostru de iubire
Dăruim și celorlalți din jur cu drag”
Iată cum și din aceste versuri răzbate prioritatea iubirii spirituale ,,cerul nostru de iubire”
Poeta îndeamnă la cântare: ,, Haideți să cântăm această melodie”
Ilustrarea poemului cu natura statică a instrumentelor muzicale cu coarde și clape, întregește atmosfera boemă. Este vorba de colaborarea în plan artistic cu pictorul Mircea Ruștiuc.
Cartea continuă să mă răsfețe cu poezia ce poartă chiar titlul: ,,Răsfățul iubirii”:
,,Aș da oceanul cel albastru
Și toate stelele ți-aș aduna
Ți-aș dărui un mândru astru
Ca cerul să se poată minuna.”
Poeta ar da oceanul în numele iubirii, eu îi dăruiesc oceanul pe malul căruia contemplu a cuvântului ei împlinire!
Motivul albastrului străbate și poezia ,,Azurul din revărsarea noastră” pe care tocmai o contemplu pe frontispiciul de albastru al oceanului, unde mă aflu.
Sunt aici într-o vacanță de Martie, cu fiica mea Ligia Ana, Iulian și nepoții Adelina Ana și Alexandru. Ei, fiind înnotători, sunt mai activi în sportul acvatic și mai amatori de plajă. Mă bucur și eu de toate acestea, dar în mai mică măsură. În schimb m-am scufundat în adâncurile cărții…Nu întâmplător se spune: ,,Cărțile sunt ca adâncul mărilor, cine se scufundă în ele, culege mărgăritare!”
Dar ,,Azurul din revărsarea noastră” mă poartă în nemărginitul ocean de vis al poeziei. Aici motivul cromatic e pregnant.,,albastrul din suflet” ,,Ți-s verde turcoaz submarin/ Tresar șoaptele-mi bleumarin”, ingenioasă alăturare a efectului sonor cu cel cromatic.
Starea sufletească ilustrată prin culoare, tristețea, chemarea, metaforică evocare:
,,Mă doare dragostea albastră
Cea care-o tot pictam în doi
Azurul din revărsarea noastră
Te cheamă să-mi vii ìnapoi!”
Și farmecul acestei cărți mă cheamă spre alesele sentimente din anotimpurile vieții, mă regăsesc prin transfigurarea artistică din ea. Apusul de soare învăluie oceanul, un glob de foc înghițit de valuri… Coperta cărții nu-nchide visul, treaptă din universul spiritual cu farmecul îndemnului, însemnului spre ceresc ideal: ,,Iubește-mă în fiecare anotimp”
Vă îndemn și eu, din tot sufletul meu, să vă luați cu voi, companie a cuvântului, acestă carte magica!