Menirea poetului în vers de poem

  

PRIMA IUBIRE, POEZIA, Aurelia Rînjea

cronică

  

Volumul PRIMA IUBIRE, POEZIA ce poartă semnătura distinsei scriitoare Aurelia Rînjea, a văzut lumina tiparului la editura LUCVAL&KEN din România,  în 2022, într-o ediție bilingvă româno-franceză.

În acest volum, scriitoarea Aurelia Rînjea ne prezintă miracolul unic al poeziei, care precum Dumnezeu, nu te trădează niciodată! O stare fundamentală în care cuvintele prind rădăcini şi muguri, spre a dărui lumii această bucurie atât de necesară. Poeta-fizician, prin pașii tăcuți ai intuiției, armonizează știința fizicii cu adierea copacului cosmic sub care s-a așezat, acesta scuturându-și iubirile „pe care le culege cu râvna ţăranului român, trage brazde adânci în căutarea propriei identităţi. Iubirea mângâie materia, o trezeşte, o face să cânte, să trăiască, să dăinuie, păstorind cuvintele”, iar „A scrie înseamnă a-ți lăsa sufletul să urmeze Lumina, un examen la singurătate, pe care îl trecem fiecare de unul singur, faţă în faţă cu Sinele propriu, în care martor este Dumnezeu, iar nota ţi-o pune conştiinţa. Poetul este un rezonator cosmic, iar Poezia este și va rămâne dreptul nostru cosmic la singurătate”.

Într-o lume îmbolnăvită care tușește, „Creația este singurul surâs al tragediei noastre” (Friedrich Nietzsche), iar scrisul este o formă de supraviețuire, pentru că „Sufletul are încredere în raza de lumină” (Victor Hugo), iar  în universul interior al poetei poate să  reînvie lumea îmbolnăvită și să o facă mai frumoasă, găsindu-și liniștea și echilibrul sufletului prin poezie. Domnia sa se consideră norocoasă că s-a născut într-un sat pe Valea Slănicului,  unde  valorile creștine, valorile morale, iubirea de țară și de neam i-au fost insuflate de când era o copilă „Aici, în satul meu cosmic, am învățat să-L aducem pe Dumnezeu în casele noastre, pe acest tărâm de rai, unde cândva, cu siguranță El s-a plimbat sau poate o face și astăzi”. Pentru  distinsa poeta Aurelia Rînjea scrisul  este „o taină”, „un miracol”, „o respirație cosmică”, aflându-se „într-o continuă aventură de autocunoaștere și redescoperire”.

Aristotel spunea: „Memoria este scribul sufletului”, iar noi oricât am fi de bătrâni, atâta vreme cât încă avem judecată și memorie, amintirile din copilărie vor rămâne acolo, vor fi mereu închise în cutiuța de argint a sufletului, cu sfințenie și vor fi păstrate cu grijă, reprezentând  averea noastră cea mai de preț, pentru că  de-acolo ne-am tras seva, acolo am crescut arbori cu crengi firave și gingașe ce s-au  întărit și-am devenit falnici stejari. Poeta își amintește de copila care „ s-a scăldat la gârlă, a copt pâine şi colaci, a fost la strânsul fânului, la împărţitul oilor, a ţesut covoare, a plantat pomi fructiferi, a mers la biserică, a ridicat căpițe”  Antoine de Saint-Exupery  spunea: „De unde sunt eu? Sunt din copilăria mea. Sunt din copilăria mea ca dintr-o țară!”                       

Copil fiind  asculta cum recita tatăl sau poezii, iar revelația poeziei a apărut în pădure căutând vulpea. Un lucru interesant pe care  poeta îl divulgă este un fel de „deja vu”: „Știam cu mult timp înainte că o să scriu, că o să pictez, dar nu știam când…”. Acest lucru  a fost știut de poetă, deoarece  a îndrăgit poezia ascultând-o  de la o persoană foarte dragă, care i-a insuflat  în spirit  iubirea de cuvânt, poeta scrie cu sufletul său,  acesta este creatorul, sufletul  care  îi ascultă stările, neliniștile, emoțiile  și îi transmite telepatic cuvântul, lucru confirmat și de Victor Hugo  care spunea: „Un singur cuvânt adresat unui suflet, poate crea un întreg univers, care să-l umple de lumină”.

Pentru stimata  poetă Aurelia Rînjea,  poezia  a fost și un mijloc de comunicare, nefiind  foarte vorbăreață când era mică, „Așa că am găsit la îndemână un mod de comunicare simplu, decent și elevat, construind lumea așa cum mi-am dorit-o, cum am văzut-o eu. În Poezie nu aplic Legile Fizicii. Acolo, Poezia are Legile ei, e liberă!” A cunoscut poezia la o vârstă fragedă,  înțelegând că aceasta va fi cândva destinul său. Tot autoarea ne relatează că odată ce te afli într-o stare poetică „într-o altă dimensiune”, „Acolo respiri Lumina în tăcerea profundă a misterului, care te înconjoară, spaţiile devin mari, le vezi cu mintea, dar şi cu inima, de parcă ai mai fost acolo, într-o reamintire tacită şi păşeşti peste abisul sufletului, asemenea unei plutiri, fără să simţi gravitaţia, cu instantanee revelatoare care îţi taie din când în când răsuflarea”. Victor Hugo  spunea că: „Scopul artei este să reînvie istoria și să creeze poezia”, iar poeta Aurelia Rînjea, prin arta sa creatoare  exact asta face, reînvie istoria copilăriei sale prin amintiri și creează poezia.

În volumul de poezii PRIMA IUBIRE, POEZIA, vom  găsi descrierea stării prin care trece poeta în momentul creației, acea stare de grație ce ne este  explicată atât de frumos de poetă, ca fiind o respirație de lumină și o tăcere profundă, o  plutire fără gravitație în care ți se taie respirația,  o stare de fericire în care îți auzi vocea interioară, un mister care te regenerează și te purifică. „Te simţi fiinţa primordială a Creaţiei, care are şansa să facă paşi prin memoria timpului şi a omenirii. Cuvintele, ca nişte îngeri, vin în întâmpinarea ta, prietenoase şi ispititoare, îmbiindu-te, ca împreună să purcedem la o zidire, una specială, în care liantul este iubirea. Aduni cuvintele în amfore, le mângâi ca pe proprii copii, însetat fiind de o asceză a spiritului, care te ajută să rămâi tu însuţi şi să renaşti spiritual în propria fiinţă”.  

 Lucian Blaga  spunea: „Copilăria este inima tuturor vârstelor”, iar poezia a fost pentru scriitoarea Aurelia Rînjea iubirea cea dintâi și  cea de pe urmă, dedicându-i  poeme în versuri înmiresmate  de emoții aprinse: „Corăbii de sunete / În rugă înălţându-se / Te iubesc Poezie / Atât de mult / Văzduhul aprins / Vibrează prin tine / Nerostirile se-adună / Ca o iubire dintâi / Cea de pe urmă” (Sincron).

 Poeta  iubește  atât de mult poezia  încât îi atribuie cele mai frumoase  descrieri. Poezia este: „radiografie a sufletului”, „carte deschisă”, „far de argint”, „ torță”, „taină”, „misterul iubirii”, „cea mai frumoasă rugăciune”, „cea mai frumoasă declarație de dragoste”, „soarele meu”, „noapte și zi”, „iubire și blestem”, „gaița din copilărie”, „duh alb cu aripi de cuvânt”, „înviere și har” , „bucurie”, „prunc hrănit cu laptele luminii”, „lacrima lui Dumnezeu”, „fată frumoasă și deșteaptă”, „un portal energetic între lumi” (Poezia), „Drog sau visare / Întrebare sau răspuns / Sublimare sau rugă / Avatar sau stea călătoare / Înger sau lacrimă / Inimă de roşu sau pâine sfinţită / Oglindă sau reazem de gânduri / Pui de alun sau Frate geamăn / Cocon de lumină / Duh sau chip de floare” (Cerc viu), „Pasăre divină”, „templu sfânt”, „cosmos cu vise adevărate”, „dar divin”.

    „Unde este iubire, acolo este Dumnezeu” (Fericitul Augustin), iar în sufletul  scriitoarei Aurelia Rînjea este  multă iubire și credință, iar unde este Dumnezeu  este și multă lumină ce se îmbracă în straiele  harului divin.

       Cartea PRIMA IUBIRE, POEZIA este o  adevărată odă adusă poeziei, un altar pe care îl îngrijește și îl înfrumusețează într-un mod constant, o cinstire pe care o aduce lui Dumnezeu, pentru spiritul creator cu care a fost înzestrată, neobosită  mesageră a iubirii de cuvânt și a dragostei de viață, distinsa doamnă prof. Aurelia Rînjea.

Johnny Ciatlos-Deak

Membru al Uniunii Jurnalistilor Independenti din Romania

    Senior Editor Globart Universum Publishing House, Canada 

Mai citește:

Aurelia Rinjea -recenzie-Catia gustul amar al trădării

Aurelia Rinjea-recenzie -PAULA, ÎMPLINIRE TÂRZIE

Johnny Ciatlos Deak-Iubește-mă în fiecare anotimp

AURELIA RINJEA-GÂNDURI DIN ROMÂNIA-recenzie revista nr 6/2021

Aurelia Rinjea -recenzie -Vanda, intre dorinta si ratiune

Aurelia Rinjea -NAȘTEREA POEZIEI-recenzie Binecuvantare si chin  

Aurelia Rinjea-DESĂVÂRȘIREA PRIN IUBIRE – Iubeste-ma in fiecare anotimp