Aurelia Oancă -ÎNCHIDE ZĂVORUL

Autor: Aurelia Oancă

Închide zăvorul la ușa cu geam
Și lasă doar luna să vadă,
Un loc mai ferit unde noi doi eram
Iubirii nespuse ofrandă.

Ascunsă de ochiul cel rău și viclean,
Ascunsă de gurile rele,
Să crească în inimi ca floarea pe ram,
Să fie o stea între stele.

Fiorul ce crește ca râul curgând,
Să fie puterea iubirii,
Ce scrie poeme de dragoste-n gând,
Altar construind fericirii.

Povestea se scrie cu slove de dor,
În cartea ce poartă în file,
Sub magica haină și-al nopții decor,
Parfumul de tei și zambile.

Închide din nou un zăvor fermecat
Și lasă doar lampa aprinsă,
Iubirea ce astăzi pe noi ne-a legat,
Să ardă mereu și nestinsă,

Să fie ca flacăra dintr-un amnar,
Ce face lumină-n genune,
În noi curgă dorul, izvor la hotar
De vise departe de lume!