Aurelia Oancă-SĂ NU-MI LAȘI DORUL

Să nu-mi lași dorul când te duci departe
Și nici cu lacrimi să nu-mi uzi obrazul,
Mai bine pune într-un loc, deoparte,
O floare dragă și să-mi lași pervazul,

Îmbrățișat de flori de iasomie
Și în parfumul lor ușor să pui,
Mai multe sărutări, pot fi și-o mie
Și să le-ascunzi de ochii orișicui.

Apoi lângă un nuc să-mi lași ascunsă
O-mbrățișare caldă și fiori,
În inimă emoția pătrunsă,
Să stea cuminte până înspre zori.

Ca iedera voi răsuci tulpina
Și te voi prinde-n brațe murmurând,
De te iubesc, a ta e toată vina
Și tot ce s-a pitit în al meu gând.

Când ai să vii, vei rătăci prin gânduri
Și vei afla acolo un răvaș,
Ce are scris cuminte, printre rânduri,
Un dor nebun, zglobiu și pătimaș!